Zootehnia românească intră într-o nouă etapă de expansiune structurală, odată cu anunțul Ministerului Agriculturii privind lansarea în februarie–martie 2026 a unui program amplu pentru achiziția de juninci și scroafe, finanțat majoritar din fonduri europene. Conform ministrului Florin Barbu, fermierii vor putea beneficia de subvenții de până la 70% din partea Uniunii Europene, restul de 30% reprezentând contribuția proprie – o schimbare de regulament negociată anul trecut la Bruxelles.
Programul pregătește terenul pentru un buget record de 4 miliarde de euro dedicat zootehniei în exercițiul financiar post-2027, cel mai mare pachet financiar anunțat până acum pentru sector. Obiectivele includ achiziția a 100.000 de juninci, 165.000 de scroafe de reproducție și creșterea efectivelor de ovine cu un milion de capete anual, precum și stimularea geneticii superioare prin Pilonul II al PAC.
Această schimbare vine într-un context dificil: România are una dintre cele mai reduse densități de efective de bovine din UE (aprox. 20% din media Europeană), o scădere constantă a sectorului de porcine în ultimul deceniu și o dependență ridicată de importuri la carne de porc și lapte industrial. În același timp, țara a devenit lider european la exportul de cereale, un paradox structural care obligă la reechilibrare între vegetal și zootehnie.
Comparații regionale: România trebuie să recupereze viteza
Polonia a reușit în ultimii 10 ani să-și dubleze producția de carne de pasăre și să-și stabilizeze sectorul de porcine prin programe de biosecuritate și subvenții țintite.
Ungaria investește masiv în digitalizarea fermelor de vaci de lapte și a introdus scheme de sprijin orientate spre genetică premium.
Cehia și Slovacia susțin achiziția de animale matcă prin programe similare cu cele pregătite acum de România.
România pornește însă cu un avantaj competitiv: costuri de producție mai mici, disponibilitate ridicată de terenuri și o piață internă în creștere. În ultimii ani, cererea pentru carne de pasăre și vită premium s-a consolidat, iar retailerii au introdus ținte agresive de listare pentru produse locale (75% în sectorul porcului de Crăciun, conform ministerului).
Implicații pentru piața agrifood
Programul poate marca tranziția României către o zootehnie modernă, orientată pe genetică, trasabilitate și integrare lanț scurt–procesare–retail. Dacă implementarea va fi rapidă și dublată de investiții în biosecuritate și procesare, România poate recupera decalajele față de Europa Centrală și poate deveni un hub regional pentru carne și genetică agricolă.
Editor Dan Oprescu
SURSA: Mediafax