Acordul comercial UE – Mercosur: Susținători și critici (Partea III)

Există deja nemulțumiri și tensiuni din partea unor țări și cercuri de afaceri de ambele părți. Patru țări – Franța, Polonia, Austria și Ungaria s-au opus categoric semnării acordului. Inițial, Italia era împotrivă dar, și-a schimbat poziția pe ultima sută de metri după ce a obținut o serie de concesii.

Frances Burrwell – membru al Centrului European al Consiliului Atlanticului – aprecia zilele trecute că fermierii europeni și toți ceilalți care se opun Acordului, ar trebui “să-i mulțumească Președintelui Donald Trump pentru încheierea acestui important Acord”. Asta pentru că, după ce a fost finalizat încă din 2019 există o puternică opoziție din partea unor state cheie din UE. În 2024 și 2025 Comisia Europeană și Mercosur au negociat un “instrument adițional” care protejează forța de muncă, drepturile omului și mediul. După ce în vara lui 2025 noile tarife vamale ale lui Trump au intrat în funcțiune, UE s-a văzut nevoită să caute să-și diversifice partenerii comerciali. În 2025 UE a semnat un nou Acord de Comerț cu Indonezia și l-a adus la zi pe cel cu Mexic, Acum cateva zile a fost semnat si Acordul comercial cu India.

Burwell consideră că două impulsuri au dus la aprobarea Acordului cu Mercosur:
1) primul, UE a propus măsuri de protejare a agriculturii împotriva exploziei importurilor.
2) al doilea impuls a fost dat de noua strategie de Securitate a SUA care a făcut UE să înțeleagă foarte clar că relațiile comerciale cu America Latină deveneau o prioritate geopolitică. Chiar și așa Giorgia Meloni – prim-ministrul Italiei – a refuzat să fie de acord cu acordul până când UE nu a promis sprijin suplimentar pentru fermieri prin accelerarea accesului acestora la cele 45 miliarde Euro promise de UE.

După operațiunea SUA din Venezuela și temerile privind Groenlanda și cu votul Italiei Acordul a fost în sfârșit aprobat.

Ce spun susținătorii acordului

Suporterii Acordului aduc o serie de argumente: dincolo de eliminarea taxelor vamale menționată anterior, peste 30 de mii de întreprinderi mici și mijlocii din UE exportă în prezent către țările Mercosur. În contextul Acordului acestea ar urmă să beneficieze de reducerile de taxe și implicit de reducerea costurilor, de procedurile comerciale mult simplificate. UE estimează că cca 4 miliarde euro în taxe vamale vor fi economisite anual.
În plus, firmele europene vor putea să participle la licitații pentru contracte publice pe picior de egalitate cu firmele Mercosur.
Nu în ultimul rând, se obține acces preferențial exclusiv la câteva materii prime critice (cca. 50% din rezervele mondiale de litiu sunt concentrate în țările Mercosur sau vecine).

Multe din sectoarele industriale din UE – firmele din industria auto și cea producătoare de mașini, industria chimică, farmaceutică, dar și altele- vor avea de câștigat de pe urma accesului mult ușurat pe piețele Mercosur. De altfel Germania a fost un susținător puternic tot timpul. Producătorii de produse alimentare și de băuturi – nu fermierii – vor beneficia de oportunități mari. Firmele exportatoare vor beneficia de o cerere mult mai mare pentru produse cu valoare adăugată ridicată cum sunt brânzeturile, ciocolata, vinurile și băuturile alcolice țări.

De adăugat aici și lista produselor cu denumire de origine controlată, circa 340 în total, care sunt protejate prin Acord împotriva contrafacerilor. Este cea mai mare lista de produse protejate negociată vreodată.

Estimări recente din Brazilia sugerează că Acordul UE – Mercosur ar urma să crească comerțul dintre cele două părți cu 5,1% pe an. Tot Brazilia estimează că până în 2044 comerțul dintre cele două părți va crește cu 18,84 miliarde USD din care 8,42 miliarde vor fi importurile din UE și 10,42 miliarde USD exporturile către UE.
S&P Global estimează și creșteri ale exporturilor în anumite sectoare. Exporturile de produse lactate ale UE ar putea crește cu 91-121% iar exporturile de băuturi, în special vin și alcoolice țari ar putea crește cu 36-38%.

Foarte important, UE va putea să-și asigure aprovizionarea sustenabilă cu materii prime critice esențiale pentru industriile verzi și digitale prin scăderea taxelor vamale la aceste materii prime și derivate. Mai ales în contextul controlului strict al exporturilor acestor materii prime de către China, ceea ce va oferi mai multă siguranță și predictibilitate în acest lanț de aprovizionare extrem de sensibil.
Susțînătorii se așteaptă și la o creștere a investițiilor străine directe a firmelor din UE în țările Mercosur, prin creearea unui mediu de reglementare mai stabil.

Ce spun criticii Acordului

Acordul a generat foarte multe nemulțumiri. Franța, Polonia, Ungaria și Austria s-au opus până la capăt. Chiar înainte de votul de aprobare a Acordului Italia și-a schimbat poziția, după ce a obținut concesiile solicitate, ceea ce a permis aprobarea Acordului cu majoritate calificată..

Principalele critici se referă mai ales la problemele comerciale. Pentru multe industrii din UE Acordul este benefic. Sunt eliminate tarife vamale foarte mari aplicate exporturilor UE – inclusiv cele de 35% la componente auto și băuturi alcolice – și sunt eliminate alte bariere tarifare. La schimb, UE a făcut concesii în favoarea Argentinei și Braziliei alocând cote scutite de taxe vamale la carnea de vită și de pui dar și la orez, miere și zahăr.

Aceste cote sunt considerate “prea mici” de către Argentina și Brazilia.

Fermierii europeni se plâng însă, că sunt dezavantajați chiar “subminati”. Lor le este teamă că producătorii Mercosur, care au costuri mult mai mici cu forță de muncă, cu bunăstarea animalelor și nici nu cheltuiesc foarte mult cu protecția mediului, vor inunda piețele UE, cu cantități mari și la prețuri joase. Fermierii europeni trebuie să respecte reglementări foarte restrictive care implică costuri foarte mari, inclusiv mai multe restricii la pesticide. Toate acestea ridică foarte mult costurile. De aici și demonstrațiile fermierilor din unele tari membre inclusiv la Bruxelles.

Acordul comercial UE – Mercosur: ce cuprinde acordul ? (Partea II)

Acordul comercial UE – Mercosur: ce trebuie să știm? (Partea I)

Autor: Leontin Dinulescu


 

Mercosur