Un Big Mac vândut de McDonald’s a ajuns în România la 15,5 lei (3,56 dolari) în martie 2026, cu peste 50% mai mult față de începutul lui 2019. Dincolo de un simplu sandwich, indicatorul consacrat de The Economist reflectă diferențele de putere de cumpărare și presiunile inflaționiste din economiile lumii.
În Europa, scumpirea Big Mac-ului a fost generalizată, însă ritmul diferă. În zona euro, creșterile cumulate din 2019 până în 2026 sunt estimate la 25–35%, sub nivelul României, unde inflația alimentară a depășit frecvent media UE. Economiștii băncilor comerciale anticipează pentru 2026–2028 o temperare a inflației spre 3–4% anual în România, față de vârfurile de două cifre din perioada 2022–2023.
Consumul de produse de tip fast-food în UE este estimat la peste 200 euro per capita anual, cu piețe mature precum Franța, Germania sau Marea Britanie depășind 300 euro. În Europa Centrală și de Est, inclusiv România, nivelul este mai redus (120–180 euro per capita), dar ritmul de creștere este superior mediei vestice, susținut de urbanizare și venituri în creștere.
Lanțurile de tip quick-service restaurant (QSR) operează într-un context de presiune pe costuri: carne, grâu, energie și forță de muncă. UE rămâne un mare exportator de carne procesată (peste 20 miliarde euro anual), însă volatilitatea prețurilor la cereale și proteine animale, amplificată de războiul din Ucraina, a afectat costurile lanțului de aprovizionare. România, importator net de produse alimentare procesate (deficit agroalimentar de peste 3 miliarde euro anual), resimte direct aceste fluctuații.
Pentru următorii trei ani, marii retaileri și operatori QSR estimează o creștere moderată a pieței europene, de 3–5% anual, mai ales prin ajustări de preț și digitalizare (comenzi online, aplicații, loializare). În România, creșterea va depinde de dinamica salariilor reale și de stabilizarea inflației.
Big Mac Index rămâne astfel un barometru simplu al unei realități complexe: convergența economică a Europei de Est continuă, dar diferențele de putere de cumpărare și vulnerabilitatea la șocuri externe rămân vizibile în fiecare bon fiscal.
Editor Dan oprescu
SURSA Ziarul financiar