Urmează o redistribuire inevitabilă a puterii economice.
Ascensiunea accelerată a inteligenței artificiale și a roboticii nu mai este doar o revoluție tehnologică, ci un moment de cotitură pentru întregul sistem economic global. Avertismentul vine din zona financiară, unde Jay Collins, unul dintre cei mai experimentați bancheri ai Citigroup, spune deschis că viitorul capitalismului depinde de modul în care societatea va gestiona această transformare.
Problema nu este tehnologia în sine, ci viteza și amploarea impactului. Pentru prima dată în istoria modernă, nu munca fizică este prima afectată, ci exact zona considerată stabilă: joburile cognitive. Domenii precum IT, finanțe, consultanță, contabilitate sau juridic intră direct în raza de acțiune a noilor sisteme de inteligență artificială, iar această schimbare lovește în plin clasa de mijloc.
În paralel, se accentuează o tendință deja vizibilă: polarizarea economică. Cei care dețin capital – acțiuni, tehnologie, infrastructură – vor beneficia direct de creșterea productivității aduse de AI. În schimb, cei care depind exclusiv de salarii riscă să rămână în urmă. Rezultatul este o economie tot mai fragmentată, în care diferențele dintre vârf și bază se adâncesc, iar clasa de mijloc pierde teren.
Collins descrie evoluția AI în mai multe etape. Prima a fost cea a inteligenței artificiale generative, care produce conținut și asistă procesele de lucru. A doua etapă, deja în desfășurare, este cea a inteligenței artificiale „agentice”, capabilă să execute sarcini complete, cu intervenție umană minimă. Aici începe adevărata transformare, pentru că nu mai vorbim doar despre suport, ci despre înlocuire directă a unor roluri sau chiar a unor departamente întregi.
Etapele următoare duc această logică mai departe: integrarea AI în robotică și, în final, atingerea nivelului de Artificial General Intelligence, unde sistemele ar putea egala sau depăși capacitatea cognitivă umană. În acel punct, presiunea asupra modelului economic actual devine maximă.
Un alt element critic este calendarul. Potrivit estimărilor din industrie, următorul val major de perturbări ar putea apărea în jurul anilor 2028–2029, odată cu integrarea accelerată a AI și roboticii în producție. Dacă primul val afectează munca de birou, al doilea va ajunge inevitabil și în zona muncii fizice, amplificând efectele sociale și economice.
În acest context, lipsa unui răspuns devine, în sine, un risc sistemic. Collins avertizează că, fără adaptare, capitalismul ar putea evolua către forme mai rigide, chiar autoritare, pe fondul tensiunilor sociale generate de inegalitate. Soluțiile discutate nu sunt simple și nici lipsite de controverse, dar direcția este clară: trebuie găsit un mecanism prin care beneficiile creșterii generate de AI să fie distribuite mai larg.
Una dintre ideile vehiculate este introducerea unui „dividend de productivitate” – un sistem prin care populația să participe direct la valoarea creată de noile tehnologii. Discuțiile includ taxe pe AI și robotică, impozitarea capitalului sau a marilor companii tehnologice, dar și mecanisme mai complexe, precum fonduri suverane sau forme de participare la capital.
În esență, miza nu este dacă AI va transforma economia – acest lucru este deja evident. Miza reală este cine va beneficia de această transformare și în ce măsură sistemul economic actual poate fi ajustat pentru a rămâne funcțional. În lipsa unei recalibrări, tehnologia care promite eficiență și progres riscă să devină un factor de destabilizare profundă.
Editor – Adrian Grecu
Sursa – Hotnews