Fermierii din Uniunea Europeană și parlamentarii conservatori luptă împotriva legislației menită să susțină tranziția ecologică a blocului și să prevină distrugerea ecosistemelor și speciilor vitale din cauza schimbărilor climatice.
Legea pentru restaurarea naturii, introdusă pentru prima dată de Comisia Europeană în iunie 2022, a întâmpinat rezistență politică față de planurile de refacere a turbăriilor drenate. Dacă ar fi adoptat, proiectul de lege ar permite ca până la sfârșitul deceniului, 30% din toate fostele terenuri de turbă exploatate în prezent pentru agricultură să fie restaurate și mutate parțial către alte utilizări, o cifră care va crește la 70% până în 2050.
Însă asociațiile de fermieri spun că se tem de pierderea terenurilor agricole valoroase. Susținătorii, între timp, văd noile reguli ca fiind cruciale pentru satisfacerea climatului UE, deoarece acestea ajută la încetinirea încălzirii planetare.
Terenul de turbă, un tip de zonă umedă, se formează de-a lungul a mii de ani din rămășițele plantelor moarte, stocând mai mult carbon decât orice alt ecosistem.
La nivel global, aceste terenuri ocupă aproximativ 3% din suprafața terestră a planetei – și totuși, ele absorb aproape de două ori mai mult dioxid de carbon decât toate pădurile pământului la un loc. Dar atunci când turbăriile umede sunt drenate și folosite în alte scopuri, cum ar fi agricultura sau îngrășământul, ele trec de la a fi un rezervor de CO2 la o altă sursă puternică de gaze cu efect de seră.
În Europa, 7% din emisiile de gaze cu efect de seră ale continentului sunt rezultatul drenării turbăriilor și a zonelor umede. Este aproape la fel de mult CO2 ca și emisiile produse de întreaga producție industrială a UE.
Turbăriile europene, pline de nutrienți și deosebit de importante pentru biodiversitate, alcătuiesc o suprafață de pământ aproximativ de dimensiunea Germaniei. Mai mult de jumătate au suferit daune permanente. În Germania, cantitatea de terenuri de turbă degradate este estimată la 90%.
Fostele terenuri de turbă din Scandinavia și statele baltice sunt folosite în principal pentru silvicultură. Dar în Țările de Jos, Polonia și Germania, mari astfel de zone sunt acum terenuri agricole. Fostele terenuri de turbă reprezintă aproximativ 7% din terenurile agricole ale Germaniei, iar acum generează 37% din toate emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură.
Sophie Hirschelmann, expert la Centrul Greifswald Mire, un institut de cercetare din nord-estul Germaniei, a spus că atunci când vine vorba de agricultură, continentul are nevoie de o „schimbare de paradigmă” pentru a îndeplini obiectivele climatice de la Paris. Aceasta înseamnă să te îndepărtezi de agricultura pe terenurile de turbă drenate și să investești în paludicultură – agricultura pe sol de turbă reumidificat. Acesta din urmă ar opri emisiile de carbon, îmbunătățind în același timp calitatea solului și a apei.
Sursa: en.mercopress
Editor: Irina Bogdan
Comentariile sunt închise