Sustenabilitatea pentru investitorii străini care doresc să opereze în România
Companiile listate la bursele internaționale sunt supuse unor cerințe stricte de raportare a performanței de sustenabilitate, conform principiilor ESG (mediu, social și guvernanță). Investitorii acestor companii devin din ce în ce mai exigenți în ceea ce privește impactul asupra mediului și responsabilitatea socială a afacerilor, iar presiunea pentru investiții responsabile crește la nivel global.
Astfel, investitorii străini care operează în România trebuie să se alinieze acestor standarde nu doar pentru a atrage capital și a-și consolida reputația, ci și pentru a se conforma reglementărilor europene și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a afacerii lor.
România, ca stat membru al Uniunii Europene, implementează politici sustenabile menite să asigure un echilibru între dezvoltarea economică, protecția mediului și incluziunea socială. Investitorii străini care doresc să-și extindă activitatea în România trebuie să înțeleagă cadrul legislativ, cerințele specifice și avantajele respectării normelor de sustenabilitate. Aceste beneficii includ:
- • Reducerea costurilor operaționale prin eficientizarea consumului de resurse și adoptarea unor tehnologii mai puțin poluante.
- • Îmbunătățirea reputației și a atractivității pentru investitori instituționali care prioritizează ESG.
- • Accesul la finanțări verzi și la fonduri europene destinate proiectelor sustenabile.
- • Creșterea rezilienței afacerii prin adaptarea la reglementările viitoare și reducerea riscurilor asociate
- schimbărilor climatice și sociale.
Investițiile responsabile au devenit un criteriu esențial pentru companiile listate pe bursele internaționale, iar alinierea la principiile ESG este un factor determinant în atragerea capitalului internațional. România oferă oportunități semnificative în domenii precum energia regenerabilă, gestionarea deșeurilor și agricultura durabilă, aliniindu-se astfel la tendințele globale de dezvoltare durabilă.
România oferă oportunități semnificative în domenii precum energia regenerabilă, gestionarea deșeurilor și agricultura durabilă, aliniindu-se la tendințele globale de dezvoltare durabilă. În plus, numeroase companii internaționale cu activități în România sunt deja obligate să respecte standardele de sustenabilitate impuse de directivele UE, cum ar fi Directiva CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive), care extinde cerințele de raportare nefinanciară.
Angajamentele României în materie de sustenabilitate sunt aliniate Agenda 2030 a Națiunilor Unite și Pactului Verde European, strategii care impun tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. În acest context, adoptarea practicilor sustenabile nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate pentru orice investitor care dorește să opereze în România.
Acest îndrumar pentru noi investitori in România oferă o imagine de ansamblu asupra cadrului legislativ, a responsabilităților și a oportunităților pe care investitorii străini trebuie să le ia în considerare atunci când își dezvoltă afacerile în România. Într-un mediu economic în continuă schimbare, alinierea la cerințele ESG nu doar că asigură conformitatea legală, ci creează și premisele unei dezvoltări durabile și profitabile.
Obiectivele și Scopul Sustenabilității în România
Sustenabilitatea în afaceri nu mai este doar o tendință, ci o necesitate pentru dezvoltarea economică pe termen lung. Aceasta implică reducerea impactului negativ asupra mediului, asigurarea unor condiții de muncă echitabile și promovarea guvernanței corporative responsabile, care presupune transparență, etică în afaceri și asumarea responsabilității față de toate părțile interesate (stakeholders).
Obiectivele principale ale sustenabilității în România sunt aliniate la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU și la Pactul Verde European, urmărind:✓ Protecția mediului: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, gestionarea eficientă a deșeurilor, promovând reciclarea și economia circulară, conservarea biodiversității, utilizarea durabilă a resurselor naturale, inclusiv reducerea risipei de apă și energie și adaptarea la schimbările climatice prin măsuri de prevenire a dezastrelor naturale și infrastructură rezilientă.
✓ Dezvoltarea economică durabilă: Promovarea unei economii circulare, reducând dependența de materiile prime neregenerabile, stimularea inovației verzi și adoptarea tehnologiilor sustenabile, a digitalizarea și eficientizarea proceselor industriale pentru reducerea consumului de resurse, și a crearea de locuri de muncă verzi, inclusiv în sectoarele energiei regenerabile, eficienței energetice și reciclării, creșterea competitivității economice prin investiții sustenabile și tranziția către un model economic cu emisii scăzute de carbon.
✓ Echitatea socială: Asigurarea unor condiții de muncă decente și sigure, respectând standardele europene, creșterea accesului la educație și sănătate, în special pentru comunitățile vulnerabile, promovarea egalității de șanse și reducerea disparităților economice și sociale și sărăciei prin politici de incluziune socială și acces la locuri de muncă sustenabile.
Obiective specifice pentru investitorii străini
Pentru investitorii străini care doresc să opereze în România, sustenabilitatea devine un factor esențial pentru atragerea capitalului internațional și pentru conformitatea cu reglementările în vigoare. Printre principalele obiective ale acestora se numără:
✓ Conformitatea cu reglementările europene și naționale privind protecția mediului, inclusiv Directivele UE privind emisiile industriale, economia circulară și raportarea sustenabilității (CSRD).
✓ Implementarea unui sistem eficient de management al resurselor, optimizând consumul de energie, apă și materii prime.
✓ Respectarea drepturilor angajaților și adoptarea unor practici care promovează diversitatea și incluziunea socială la locul de muncă.
✓ Adoptarea unor modele de afaceri circulare care favorizează reutilizarea resurselor și reducerea deșeurilor.
✓ Reducerea amprentei de carbon prin utilizarea energiei regenerabile și optimizarea lanțului de aprovizionare.
✓ Adoptarea tehnologiilor curate în sectorul industrial, tranziția către surse regenerabile de energie și implementarea de soluții pentru reducerea poluării.
✓ Colaborarea cu autoritățile locale și ONG-uri pentru a implementa proiecte de dezvoltare durabilă, inclusiv inițiative pentru regenerarea urbană, protecția mediului și incluziunea socială.
Importanța sustenabilității pentru investitori
Adoptarea strategiilor de sustenabilitate nu doar că ajută investitorii să respecte legislația, ci oferă și multiple avantaje economice și reputațiunile:
- • Acces mai facil la finanțări verzi și fonduri UE pentru proiecte durabile.
- • Creșterea încrederii investitorilor internaționali și a partenerilor de afaceri.
- • Reducerea riscurilor legale și financiare asociate nerespectării normelor ESG.
- • Îmbunătățirea eficienței operaționale și reducerea costurilor pe termen lung.
Prin urmare, investițiile sustenabile nu sunt doar o obligație legală, ci și un avantaj competitiv pentru companiile care doresc să aibă succes în piața globalizată. România, ca parte a economiei europene, oferă un cadru propice pentru dezvoltarea afacerilor responsabile și sustenabile.
Cerințe legale pentru investitorii străini în România
Pentru a opera legal în România, companiile internaționale trebuie să se conformeze atât legislației generale, care reglementează activitatea economică și relațiile de muncă, cât și reglementărilor specifice sustenabilității, care stabilesc norme stricte privind protecția mediului, eficiența energetică și responsabilitatea socială corporativă.
Cadrul Legislativ General
Cadrul legislativ general din România este aliniat reglementărilor Uniunii Europene și definește obligațiilecompaniilor în ceea ce privește funcționarea, transparența, protecția angajaților și raportarea non-financiară.
Legislația esențială pentru companii:
• Codul Muncii: Reglementează drepturile și obligațiile angajatorilor și angajaților, punând accent pe siguranța și protecția muncii, durata maximă a timpului de lucru, concediile, egalitatea de șanse și combaterea discriminării.
• Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale: Stabilește regulile de funcționare ale firmelor înregistrate în România, reglementează tipurile de societăți comerciale (SRL, SA, etc.) și cerințele privind capitalul social. și cerințele de capital social, include obligații legate de guvernanța corporativă și raportarea financiară.
• Ordonanța de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă: Impune standarde ridicate de transparență și responsabilitate în administrarea companiilor publice și private si oferă ghidaje clare privind etica afacerilor și protecția acționarilor.
• Legislația privind raportarea non-financiară (Ordinul nr. 1938/2016) si Directiva CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive): impun obligația companiilor mari și, în viitor, și a IMM-urilor de a raporta anual informații privind sustenabilitatea, impactul asupra mediului și responsabilitatea socială.
Cadrul legislativ specific sustenabilității
Companiile trebuie să respecte reglementările specifice pentru protecția mediului, tranziția energetică și economia circulară. Acestea sunt aliniate la angajamentele României față de Pactul Verde European și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Principalele reglementări în domeniul sustenabilității:
- • Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030: Stabilește obiectivele și direcțiile de acțiune pentru sustenabilitate si include măsuri pentru tranziția către economia verde și reducerea amprentei de carbon.
- • Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021-2030: Conturează măsurile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră si încurajează investițiile în surse regenerabile și eficiență energetică.
- • Legislația privind economia circulară: Încurajează adoptarea modelelor de afaceri circulare pentru reducerea deșeurilor si obligă companiile să implementeze strategii de reciclare și reutilizare.
- • Legislația privind energia verde: Include stimulente financiare pentru tranziția la energie regenerabilă si se aplică companiilor care investesc în surse regenerabile (solar, eolian, hidro).
- • Legea nr. 107/1996 privind apa: Reglementează protecția și utilizarea durabilă a resurselor de apă.
- • Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor: Impune companiilor să adopte soluții sustenabile pentru gestionarea deșeurilor si obligația de reciclare și valorificare a materialelor.
- • Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului asupra mediului: Obligația realizării studiilor de impact pentru proiectele industriale si afectează investitorii din domeniul construcțiilor, industriei și agriculturii.
- • Legea nr. 249/2015 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje: Reglementează gestionarea ambalajelor și reciclarea acestora si obligația de etichetare a ambalajelor și de reducere a utilizării plastic.
- • Ordonanța de Urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului: Stabilește obligațiile companiilor pentru reducerea poluării și protejarea biodiversității.
- • Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică: Obligă companiile să își optimizeze consumul energetic si stimulează adoptarea soluțiilor de eficiență energetică și reducerea dependenței de combustibili fosili.
Permise și licențe:
În funcție de sectorul în care activează, investitorii străini pot avea nevoie de autorizări și licențe specifice pentru a-și desfășura activitatea legal în România.Permise și licențe esențiale:
- • Autorizația de mediu – necesară pentru industriile care pot avea impact asupra mediului (producție, agricultură, construcții, transport, energie).
- • Autorizația de construcție – impusă pentru proiectele de infrastructură și dezvoltare imobiliară.
- • Avizul de gospodărire a apelor – obligatoriu pentru companiile care utilizează resurse de apă.
- • Autorizația sanitară – necesară pentru industria alimentară, medicală și farmaceutică.
- • Licența de producător de energie regenerabilă – necesară pentru companiile din domeniul energiei verzi.
Responsabilitățile părților implicate
Sustenabilitatea în România este un efort colectiv care implică angajatorii, angajații, autoritățile publice, ONG-urile și actorii economici. Fiecare dintre aceștia are un rol esențial în implementarea și menținerea practicilor sustenabile, conform legislației europene și naționale.
Angajatorii
Angajatorii, fie că sunt companii locale sau multinaționale, au un rol-cheie în implementarea principiilor ESG și în asigurarea unei dezvoltări economice responsabile. Printre obligațiile acestora se numără:
- • Implementarea unor politici de mediu și sustenabilitate care includ: Investiții în tehnologii verzi și eficientizarea consumului de resurse. Crearea unui lanț de aprovizionare sustenabil, care minimizează impactul asupra mediului. Reducerea amprentei de carbon prin măsuri precum electrificarea flotelor de transport, tranziția către surse regenerabile și reducerea deșeurilor industriale.
- • Asigurarea conformității cu legislația de mediu și muncă, inclusiv: Respectarea normelor impuse de Agenția Națională pentru Protecția Mediului și de Garda Națională de Mediu. Implementarea măsurilor de protecție a angajaților conform Codului Muncii și legislației de sănătate și securitate în muncă.
- • Raportarea non-financiară și monitorizarea performanței ESG: Conform Directivei CSRD, companiile mari (și în viitor IMM-urile) trebuie să raporteze anual impactul asupra mediului, inițiativele de sustenabilitate și măsurile de guvernanță corporativă. Realizarea de audituri interne și externe pentru măsurarea progresului în ceea ce privește sustenabilitatea.
- • Implicarea în proiecte comunitare și promovarea unui lanț de aprovizionare sustenabil, prin: Colaborări cu ONG-uri și instituții locale pentru proiecte de reîmpădurire, reciclare, educație ecologică etc.
Finanțarea unor inițiative de energie verde și tehnologii ecologice.
Angajații
Angajații joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor de sustenabilitate ale companiilor, fiind responsabili pentru:
- • Respectarea regulilor de protecție a mediului și de siguranță la locul de muncă.
- • Raportarea incidentelor legate de sustenabilitate.
- • Participarea la programe de voluntariat și propunerea de idei pentru reducerea impactului asupra mediului.
Instituții și autorități de control
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – elaborează și implementează politica națională de protecție a mediului și conservare a resurselor naturale.
• Garda Națională de Mediu – monitorizează respectarea legislației de mediu și aplică sancțiuni în caz de încălcare a normelor.
• Agenția Națională pentru Protecția Mediului – monitorizează indicatorii de mediu si analizează și emite avizele de mediu pentru proiectele industriale.
• Inspecția Muncii – controlează respectarea cerințelor specifice din domeniul securității si sănătății muncii.
• Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) – Reglementează piața de energie, si susține dezvoltarea energiei verzi.
• Autoritățile locale – responsabile de gestionarea deșeurilor, implementarea infrastructurii verzi și promovarea sustenabilității la nivel municipal.
ONG-uri
ONG-urile au un rol esențial în promovarea sustenabilității, monitorizarea activităților companiilor și sensibilizarea publicului asupra impactului schimbărilor climatice. Printre cele mai active organizații din România se numără:
- • WWF România – implicată în protecția biodiversității și promovarea energiilor regenerabile.
- • Greenpeace România – promovează tranziția către o economie sustenabilă și energii curate.
- • Ambasada Sustenabilității în România – inițiative pentru dezvoltarea afacerilor responsabile.
- • Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis – analizează și propune politici de mediu la nivel guvernamental.
Actori și Susținători ai Sustenabilității în România
- • Instituții guvernamentale: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei.
- • Agenții de mediu: Agenția Națională pentru Protecția Mediului si Administrația Fondului pentru Mediu.
- • ONG-uri: WWF România, Greenpeace România, Ambasada Sustenabilității în România, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.
- • Companii multinaționale care implementează politici de sustenabilitate și aduc expertiză internațională.
- • Bursa de Valori București (BVB), are promovează investițiile responsabile și impune standarde ESG pentru companiile listate.
Liderii politici actuali din domeniul sustenabilității
- • Mircea Fechet – Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, responsabil de reglementările de mediu și gestionarea resurselor naturale.
- • Sebastian Burduja – Ministrul Energiei, susținător al energiei verzi și al tranziției către surse regenerabile.
- • Marcel Ciolacu – Prim-ministru al României, cu politici de sprijin pentru sustenabilitate.
- • Consilierul prezidențial pentru dezvoltare durabila, coordonează strategia națională de sustenabilitate și implementarea obiectivelor de mediu.
Sancțiuni pentru neconformitate
Nerespectarea cerințelor de sustenabilitate poate atrage sancțiuni severe, afectând nu doar funcționarea unei companii, ci și reputația și viabilitatea acesteia pe termen lung. În România, legislația prevede amenzi substanțiale, suspendarea activității, retragerea autorizațiilor și chiar răspundere penală pentru companiile care nu respectă normele de mediu, securitate în muncă și guvernanță corporativă.
Amenzi
Companiile care nu respectă normele de sustenabilitate pot primi amenzi semnificative, conform legislației în vigoare:
- • Amenzi de până la 100.000 de euro pentru poluare excesivă, conform Legii nr. 195/2005 privind protecția mediului.
- • Amenzi pentru nerespectarea măsurilor de protecție poate duce la amenzi de până la 50.000 RON.
- • Amenzi pentru lipsa raportării sustenabilității, conform Directivei CSRD, companiile mari (și în viitor IMM-urile) trebuie să raporteze anual impactul asupra mediului și măsurile de sustenabilitate implementate. Nerespectarea acestei obligații poate duce la amenzi impuse de Autoritatea pentru Supravegherea Financiară sau alte entități competente. În România, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va fi responsabilă cu monitorizarea și sancționarea companiilor care nu respectă cerințele CSRD. De asemenea, alte entități competente, cum ar fi Ministerul Mediului sau Agenția Națională pentru Protecția Mediului, ar putea fi implicate în procesul de control și sancționare. Cuantumul exact al amenzilor pentru nerespectarea CSRD în România nu este încă stabilit, este clar că sancțiunile vor fi semnificative. Companiile ar trebui să acorde o atenție deosebită acestui aspect și să se pregătească din timp pentru a îndeplini noile cerințe de raportare.
Suspendarea activității
În cazul unor abateri grave, autoritățile pot decide suspendarea activității companiilor care nu respectă reglementările:
- • Suspendarea activității pentru nerespectarea standardelor de siguranță, conform Codului Muncii:
- ✓ Codul Muncii și Inspecția Muncii pot impune suspendarea activității în cazul în care o companie pune în pericol sănătatea și siguranța angajaților.
- ✓ În cazul în care un angajator nu remediază deficiențele constatate, acesta riscă sancțiuni mai severe, inclusiv închiderea unității.
- • Suspendarea activității pentru nerespectarea condițiilor de mediu:
- ✓ Garda Națională de Mediu poate suspenda activitatea unei companii care depășește limitele de poluare admise sau care nu deține autorizație de mediu valabilă.
- ✓ Activitățile de exploatare forestieră ilegală, gestionarea defectuoasă a deșeurilor sau utilizarea neautorizată a resurselor naturale pot duce la măsuri restrictive.
Retragerea autorizațiilor:
- • Retragerea autorizațiilor de mediu:
- ✓ Companiile care nu respectă măsurile impuse prin autorizațiile de mediu pot pierde dreptul de a desfășura activități în domenii precum industrie, energie, agricultură sau transport.
- ✓ Agenția Națională pentru Protecția Mediului poate revoca autorizațiile pentru firmele care nu respectă condițiile de monitorizare a emisiilor sau care refuză implementarea măsurilor corective impuse de autorități.
- • Retragerea licențelor de operare în sectorul energetic:
- ✓ ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei) poate retrage licențele firmelor care nu respectă obligațiile de utilizare a energiei regenerabile sau care încalcă prevederile privind eficiența energetică.
Răspundere penală:
- • Răspundere penală pentru daune aduse mediului:
- ✓ Conform Codului Penal al României, companiile care produc poluare masivă sau distrug habitate protejate pot fi supuse sancțiunilor penale.
- ✓ În cazul unor deversări toxice, companiile pot fi obligate să plătească despăgubiri și să finanțeze măsuri de refacere ecologică.
- • Răspundere penală pentru încălcarea drepturilor angajaților:
- ✓ Exploatarea muncitorilor, condițiile nesigure de muncă și încălcarea prevederilor de protecție a muncii pot atrage pedeapsa cu închisoarea pentru conducerea companiei.
- ✓ Abaterile grave privind sănătatea și siguranța în muncă pot fi investigate de procurori, iar responsabilii pot fi trimiși în judecată.
- • Obligația de a repara daunele aduse mediului.
- ✓ Companiile care poluează apele sau solul sunt obligate să finanțeze măsuri de curățare și restaurare a zonelor afectate.
Răspundere corporativă:
- • Răspunderea administratorilor și a conducerii companiei.
- ✓ Conducerea companiilor poate fi personal trasă la răspundere pentru decizii care au dus la
- poluare, accidente de muncă sau încălcări ale legislației ESG.
- ✓ Administratorii pot fi excluși din dreptul de a ocupa funcții de conducere în alte companii, în cazul unor abateri grave.
- • Impactul asupra reputației și viabilității afacerii
- ✓ Nerespectarea cerințelor de sustenabilitate poate afecta grav relațiile cu investitorii,
- credibilitatea pe piețele internaționale și accesul la finanțare.
- ✓ Companiile cu un scor ESG slab pot fi excluse din fondurile de investiții care promovează sustenabilitatea.
- ✓ Boicotul consumatorilor și pierderea clienților sunt riscuri majore pentru companiile care nu respectă normele de responsabilitate socială.
Recomandări pentru Investitori
Analizați legislația aplicabilă sectorului dumneavoastră
- • Realizați un audit detaliat privind cerințele naționale și europene referitoare la sustenabilitate.
- • Consultați experți locali pentru conformitate cu legislația privind mediu, energie, economie circulară și raportare ESG.
Implementați un sistem de management al sustenabilității și raportați performanța ESG
- • Adoptați un cadru standardizat de raportare, conform Directivei CSRD și cerințelor internaționale.
- • Monitorizați impactul companiei asupra mediului și îmbunătățiți eficiența energetică, gestionarea deșeurilor și utilizarea resurselor naturale.
Colaborați cu ONG-uri și alte părți interesate
- • Implicați-vă în inițiative de reîmpădurire, reciclare și educație ecologică.
- • Sprijiniți dezvoltarea comunităților locale prin proiecte sustenabile.
Urmăriți evoluția legislației europene
- • România se aliniază continuu reglementărilor UE, iar legislația ESG devine din ce în ce mai strictă.
- • Fiți proactivi în implementarea noilor cerințe pentru a evita sancțiunile.
Participați la programe de formare și certificare în sustenabilitate
- • Asigurați-vă că echipa de management și angajații sunt pregătiți să implementeze strategii eficiente.
- • Obțineți certificări precum ISO 14001 (management de mediu) și ISO 50001 (eficiență energetică) pentru un avantaj competitiv.
Comunicați transparent performanța de sustenabilitate
- • Publicați rapoarte anuale ESG și informați partenerii despre progresul în atingerea obiectivelor de sustenabilitate.
- • Fiți deschiși în comunicarea cu autoritățile, investitorii și consumatorii.
Creați parteneriate cu autoritățile locale
- • Implicați-vă în dezvoltarea infrastructurii verzi și a economiei circulare la nivel local.
- • Colaborați cu administrațiile locale pentru inițiative sustenabile și obținerea de finanțări europene.
Adoptați o viziune pe termen lung și integrați sustenabilitatea în strategia de afaceri
- • Gândiți pe termen lung și includeți sustenabilitatea în toate aspectele modelului de afaceri.
- • Reduceți riscurile climatice și pregătiți-vă pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.
Concluzii
Investitorii străini care aleg România ca destinație de afaceri trebuie să se alinieze la principiile sustenabilității, atât pentru a respecta legislația, cât și pentru a atrage capital responsabil. Integrarea strategiilor ESG este esențială pentru succesul pe termen lung și pentru menținerea unei bune reputații pe piețele internaționale. Astfel, sustenabilitatea nu este doar o obligație legală, ci și o oportunitate de dezvoltare durabilă, profitabilitate sporită și inovare.
Conformitatea cu legislația generală și specifică sustenabilității este esențială pentru investitorii străini care doresc să opereze în România. Respectarea acestor norme asigură stabilitate juridică, acces la fonduri europene și credibilitate pe piața internațională. Totodată, companiile care adoptă principii ESG și se aliniază reglementărilor privind dezvoltarea durabilă vor avea un avantaj competitiv semnificativ în atragerea de capital și creșterea afacerii pe termen lung.
Implementarea sustenabilității în România este un proces complex, dar necesar pentru competitivitatea economică și conformitatea cu reglementările UE. Fiecare actor implicat – de la guvern și companii, la ONG-uri și angajați – joacă un rol important în crearea unei economii sustenabile, care protejează mediul și asigură bunăstarea socială pe termen lung.
Sustenabilitatea este un pilon esențial pentru dezvoltarea economică a României. Investitorii străini care adoptă practici durabile vor beneficia de avantaje competitive, vor contribui la protecția mediului și la dezvoltarea socială, și vor avea acces la finanțări și investitori, care sunt din ce în ce mai atenți la aceste criterii.
Respectarea cerințelor de sustenabilitate nu este doar o obligație legală, ci și o strategie esențială pentru succesul pe termen lung al companiilor. Investitorii străini trebuie să fie proactivi în conformitatea cu normele de mediu și să implementeze sisteme eficiente de management ESG pentru a preveni încălcările și a evita sancțiunile.
Companiile care integrează sustenabilitatea în strategia lor de afaceri vor beneficia de avantaje competitive, acces mai bun la finanțare și o relație solidă cu autoritățile și comunitățile locale.
Autor: Marius Nan, Antreprenor, Safety Approach
Comentariile sunt închise