Deși aproximativ jumătate dintre fermierii europeni au participat la protestele din 2023–2024, 91% spun că reacțiile autorităților – atât naționale, cât și europene – au fost nesatisfăcătoare. În ciuda atenției mediatice și a sprijinului public, agricultorii afirmă că nu au existat schimbări concrete în politicile agricole sau îmbunătățiri în veniturile lor.
Sondajul a fost realizat în nouă state membre ale UE: Franța, Germania, Spania, Italia, Polonia, România, Olanda, Irlanda și Belgia.
Concluzii-cheie ale sondajului
- – Presiune financiară: 69% dintre fermieri afirmă că veniturile actuale nu le permit menținerea afacerilor agricole. Se cere de urgență reducerea birocrației și îmbunătățirea accesului la sprijin financiar.
- – Acces restrâns la inovație: Lipsa biopesticidelor, biotehnologiei și a instrumentelor de agricultură de precizie frânează dezvoltarea fermelor. Accesul extins la aceste tehnologii este esențial pentru creșterea eficienței și sustenabilității.
- – Birocrație excesivă: Fermierii solicită reducerea poverii administrative ca prioritate principală. Simplificarea procedurilor ar economisi timp și resurse valoroase.
- – Pesimism cu privire la viitor: Peste jumătate dintre respondenți sunt îngrijorați de perspectivele pe termen lung ale agriculturii. O distribuție mai echitabilă a profitului în lanțul agroalimentar este esențială pentru susținerea acestora.
- – Intenția de a renunța la agricultură: 1 din 5 fermieri ia în considerare părăsirea domeniului în următorii cinci ani, iar 5% afirmă că vor renunța chiar în decurs de un an. Este un semnal clar că sectorul trebuie reformat pentru a deveni mai atractiv pentru generațiile viitoare.
Olivier de Matos, director general al CropLife Europe, a subliniat:
„Fermierii și-au exprimat clar nemulțumirile. A venit momentul să acționăm împreună. Prin reducerea decalajului tehnologic și asigurarea unei plăți echitabile pentru munca depusă, Uniunea Europeană poate ajuta la construirea unui sector agricol durabil, competitiv și rezilient în toate statele membre.”
CropLife Europe este organizația care reprezintă la nivel european industria protecției culturilor. Membrii săi includ companii internaționale, IMM-uri și asociații naționale active în domeniul pesticidelor convenționale, biopesticidelor, biotehnologiei vegetale și agriculturii digitale și de precizie. Sondajul evidențiază nevoia urgentă de intervenție din partea instituțiilor europene: reducerea birocrației, asigurarea unei concurențe corecte și stabilirea unor marje echitabile pentru toți actorii din lanțul agricol.
În România, fermierii indică drept principale provocări schimbările climatice și creșterea costurilor inputurilor agricole, alături de prețurile nesatisfăcătoare la valorificarea produselor. Deși 38% dintre fermierii români au participat la protestele din 2024, 81% se declară în continuare nemulțumiți de reacția autorităților.
În ceea ce privește adoptarea tehnologiilor agricole moderne, nivelul de utilizare rămâne scăzut – între 20–30%. Cele mai folosite sunt instrumentele digitale (DST) și imaginile satelitare, în timp ce dronele și roboții agricoli sunt folosiți limitat. România se remarcă însă prin cel mai ridicat nivel de deschidere față de noile tehnici genomice, 49% dintre fermieri declarând că le-ar adopta.
De asemenea, 22% dintre agricultori intenționează să renunțe la activitate în următorii cinci ani, din cauza dificultăților economice. Alți 44% invocă problemele de mediu, cum ar fi lipsa apei. 47% dintre fermierii români spun că sunt pregătiți să protesteze din nou.
Sursa: Revista Fermierului
Editor: Lucia Țanțuc
Comentariile sunt închise