Taxa pe zahăr pentru băuturile răcoritoare intră în vigoare la 1 septembrie. Impactul asupra prețurilor

Măsura face parte din pachetul de modificări fiscale adoptat de autorități și a generat reacții diferite în piață. Guvernul susține că taxa urmărește atât creșterea veniturilor bugetare, cât și reducerea consumului de zahăr și îmbunătățirea sănătății publice. Industria băuturilor răcoritoare avertizează însă asupra efectelor pe care noua taxare le-ar putea avea asupra vânzărilor, producției și locurilor de muncă.

Acciza va fi achitată de producători sau importatori, iar o parte din costul suplimentar ar putea fi transferată către consumator prin prețul de la raft.

La o sticlă de doi litri care intră în categoria produselor taxabile, acciza suplimentară ajunge la 1,6 lei. Impactul final asupra prețului poate varia însă în funcție de politica comercială a producătorilor și retailerilor.

Estimările oficiale indică venituri suplimentare la buget de aproximativ 320 de milioane de lei în primele patru luni de aplicare a măsurii.

Producătorii de băuturi răcoritoare contestă noua taxă și atrag atenția că sectorul se confruntă deja cu presiuni generate de inflație, creșterea costurilor și modificările de fiscalitate.

Reprezentanții industriei susțin că majorarea poverii fiscale poate duce la scăderea consumului și a vânzărilor și, în anumite situații, poate afecta investițiile și locurile de muncă.

O altă obiecție vizează eforturile făcute de producători pentru reducerea cantității de zahăr din rețetele unor produse. În opinia industriei, o taxare bazată pe conținutul de zahăr ar trebui să țină cont de reformularea produselor și de investițiile realizate pentru diminuarea acestuia.

Pentru consumatori, principalul efect imediat ar putea fi creșterea prețurilor la băuturile răcoritoare vizate de acciză. Impactul asupra bugetelor gospodăriilor va depinde de frecvența și cantitatea de produse cumpărate.

Susținătorii măsurii consideră însă că prețul mai ridicat poate contribui la reducerea consumului de băuturi îndulcite, în special în rândul persoanelor care consumă frecvent astfel de produse.

Taxele pe băuturile cu zahăr sunt deja utilizate în mai multe state europene, printre care Marea Britanie, Franța, Ungaria și Belgia. În unele dintre aceste piețe, introducerea taxării a determinat producătorii să reformuleze produsele și să reducă nivelul de zahăr pentru a evita pragurile de taxare.

În paralel cu noua acciză, autoritățile analizează și măsuri privind informarea consumatorilor cu privire la conținutul de zahăr al produselor.

Introducerea unor avertismente sau a unor forme suplimentare de etichetare ar putea facilita compararea produselor și luarea unor decizii de cumpărare mai informate.

Pentru industria alimentară, însă, astfel de modificări ar putea genera costuri suplimentare și presiuni asupra vânzărilor. În perioada următoare, efectele cumulate ale taxării și ale eventualelor noi reguli de etichetare vor arăta dacă România va urma modelul altor state europene, în care presiunea fiscală a fost însoțită de reformularea produselor și de reducerea conținutului de zahăr.