Adoptarea noilor tehnici genomice (NGT) de către Parlamentul European deschide o dezbatere aprinsă în agribusiness-ul regional. Deși promit culturi rezistente la climă și costuri reduse cu inputurile, NGT-urile generează reticență în rândul specialiștilor din România din cauza riscului de contaminare genetică a florei autohtone.
Sectorul plantelor medicinale și aromatice se confruntă cu o dublă presiune: pe de o parte, inflația și schimbările climatice forțează căutarea unor culturi mai productive; pe de altă parte, lipsa studiilor pe termen lung privind NGT-urile amenință un patrimoniu valoros. În România, Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău conservă peste 20.000 de soiuri, dintre care peste 200 sunt specii medicinale și aromatice unice.
Modificările genetice, avertizează experții, pot altera ireversibil compoziția biochimică a plantelor. Modificarea unor compuși esențiali (precum raportul mentol-mentonă la mentă sau apigenina la mușețel) poate anula proprietățile terapeutice ale plantelor. Acest lucru ar lovi direct în industria farma și a suplimentelor, unde peste 8.000 de medicamente din farmacii depind structural de aceste substanțe active.
Pentru România și regiunea Europei de Est, miza depășește simpla conservare biologică, fiind una pur comercială. Pe fondul unei cereri globale tot mai mari pentru produse naturale, curate și bio, România deține un avantaj competitiv uriaș în flora spontană. Protejarea acestei nișe împotriva riscului de polenizare încrucișată cu plante modificate NGT ar putea transforma țara într-un hub regional de export. Istoric, exportul de extracte și plante brute a generat venituri masive, iar revitalizarea acestui sector pe o nișă „curată”, non-NGT, reprezintă o oportunitate strategică de miliarde de euro.
Tehnologiile genomice promit o eficiență sporită în agricultura de volum, însă utilizarea lor fără o reglementare strictă riscă să compromită valoarea premium a florei medicinale autohtone.
Pentru liderii din agribusiness, sustenabilitatea pe termen lung depinde de găsirea unui echilibru perfect între progresul tehnologic și puritatea genetică a culturilor. România are șansa de a deveni un lider european în producția de ceaiuri și extracte fitoterapeutice, doar dacă își transformă biodiversitatea protejată într-un brand de țară.
Editor: Didina Ferenczy
Sursa: G4Food
***
Comentariile sunt închise