Alexandru Potor, FNGAL – România rurală după 2020

Cum va arata viitoarea Politică  Agricolă Comună  după 2020, și mai ales, cum vor fi direcționați banii, sunt câteva din întrebările care se află, la acest moment, pe buzele tuturor celor implicați în agricultură. Și nu sunt singurele, pentru că toată lumea vrea să știe dacă vom avea la dispoziție foduri  mai mari sau mai poate mai mici, cine pierde și cine câștigă sau care vor fi principalele modificari ale viitorului PNDR.  Deocamdată, totul se află la stadiul de discuții, nici măcar negocieri, și va mai trece ceva apă pe Dunăre până când toate lucrurile vor fi puse la punct. Ori, așa cum s-a întâmplat mai mereu, vom avea parte și de ceva întârzieri în derularea viitoarelor programe, cel mai probabil, dacă luăm în calcul experiența anilor trecuți.

Dacă ar fi să ne le luăm după informațiile din piață, la nivelul lunii mai, România ar urma să dispună de mai puțini bani pe pilonul II (Polica de Dezvoltare Rurală), ceea ce va face tot mare concurența pentru obținerea acestora. Vor crește, în schimb,  sumele alocate pe Pilonul I (plăti directe).

Teoretic, pe Pilonul II ar urma sa fie disponibile fonduri de 6,7 miliarde de euro, față de 8,2 miliarde de euro, în PNDR 2014-2020, ceea ce înseamnă o reducere de buget semnificativă. Jucătorii din piață, interesați direct de gestionarea acestor sume, susțin că își doresc o redistribuire mai echilibrată a banilor pe viitoarea PAC, în funcție de necesarul și, mai ales, realitățile mediului rural din România.

Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locala (FNGAL), unul dintre oamenii care au gestionat cel mai bine fondurile europene în România, spune că are ca obiectiv o creștere importantă a ponderii procentului care va fi alocat FNGAL în viitorul exercițiu financiar, până la 14%, față de 7% (620 mil.euro – 239 GAL-uri), în programul actual. Ori dacă ne întoarcem în timp, nu avem cum să nu remarcăm o creștere spectaculoasă  a sumelor alocate federației, pornind de la 350 mil. euro (162 GAL- uri) în perioada 2007-2013, așa că demersul său pare pe deplin justificat.

“Vrem să aducem mai mulți bani în România. Ne dorim o redistribuire mai echilibrată si mai rapidă a fondurilor în țară“, a declarat Potor.

La acest moment, FNGAL are în portofoliu un număr de circa 12.000 proiecte, din care 7.000 sunt contractate, iar 5.000 sunt în diverse faze. Federația acoperă undeva la 93% din spațiul rural, în condițiile în care are 185 de membri. Principalele linii de finanțare în actualul exercițiu financiar au vizat dezvoltarea fermelor, investiții în turism, servicii non-agricole, instalarea tinerilor fermieri, dezvoltarea de asociații și de cooperative (numai prin GAL-uri există peste 150 de proiecte de înființare de cooperative depuse), infrastructura socială sau conectivitatea la internet de mare viteză. Cât privește valoarea fondurilor ce au putut fi accesate în cadrul unui proiect, acestea pot ajunge până la 200.000 euro, cofinanțarea fiind de 50%.

Obiectivele FNGAL

Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală este o organizație non-guvernamentală care constituie reprezentarea unitară și coerentă a intereselor legitime ale GAL-urilor din România. Ea activează în domeniul dezvoltării rurale în vederea creării și îmbunătățirii cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă a teritoriilor cuprinse în strategiile de dezvoltare locală proprii GAL-urilor componente.

Ce este un GAL?

GAL-ul (Grup de Acțiune Locală) este o formă de parteneriat public-privat într-un teritoriu rural ce cuprinde comunități locale de dimensiuni variabile (între 5 000 – 100 000 de locuitori)  cu scopul de a dezvolta zona rurală prin implementarea metodelor LEADER în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). O astfel de structură este finanțată în baza unei bugetări prin intermediul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, scopul fiind participarea la cofinanțarea proiectelor de tip LEADER. GAL-urile elaborează o strategie de dezvoltare rurală locală integrată și sunt responsabile de implementarea acesteia.


vezi și…

Top 10 beneficiari de subvenții din agricultură. Peste 9 mil. euro au mers la Agricost!

 

 

ÎNSCRIE-TE ACUM!

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim