Producătorii români se plâng că n-au piețe de desfacere

Asociațiile și federațiile de fermieri din sectorul agroalimentar solicită guvernaților să orienteze programele de investiţii către generarea de pieţe de desfacere pentru produsele agroalimentare româneşti, după cum se arată într-o scrisoare deschisă transmisă Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Documentul este semnat de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară Sindalimenta, Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti Agricole din România, Asociaţia Fermierilor din România, Federaţia Naţională a Cartofului din România, Organizaţia Interprofesională Naţională “PRODCOM Legume-Fructe” din România, Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, Asociaţia Tinerilor Fermieri Olt şi Asociaţia Fermierilor cu Investiţii în Sectorul Suin – AFISS.

Autorităţile nu au nicio reacţie, “mai ales din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, instituţie în care, astăzi, pe lângă ministru activează nu mai puţin de cinci secretari de stat”, arată semnatarii scrisorii.

“Agricultura românească traversează o perioadă foarte grea, pe fondul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, care se suprapune peste o secetă fără procent în ultimii 30 de ani. În ciuda apelurilor disperate făcute de fermieri şi reprezentanţii industriei alimentare, niciun Guvern, în afară de promisiuni, nu a luat cu adevărat măsuri concrete pentru a aduce agricultură la locul pe care îl merită. Agricultura României reprezintă baza aprovizionării cu materie primă pentru industria alimentară. Astăzi, când vorbim despre nevoile agriculturii, despre o criză a alimentelor la nivel mondial, marile schimbări pe care le cerem de peste 25 de ani nici nu sunt luate în consideraţie. Nimeni nu ne ascultă, nimeni nu doreşte un dialog constructiv atât de necesar celor două sectoare de activitate care pot produce hrană pentru populaţia României şi o cantitate mare pentru export (…) După 30 de ani de lipsă de viziune pe termen mediu şi lung, considerăm că a venit timpul pentru schimbarea orientării programelor de investiţii către generarea de pieţe de desfacere pentru produsele agroalimentare româneşti”, avertizează cele opt asociaţii şi federaţii din domeniul agricol.
Grupul de Iniţiativă menţionează că apelul transmis autorităţilor cuprinde o parte importantă de măsuri ce trebuie discutate şi luate imediat, printre care se află: implicarea clasei politice într-o campanie pentru susţinerea producătorilor români în următorii ani; urgentarea finanţării înfiinţării fermelor de reproducţie în sectorul porc; urgentarea finanţării înfiinţării fermelor de reproducţie în sectorul pasăre; acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol; continuarea reabilitării urgenţe a sistemelor de irigaţii şi punerea lor în funcţiune; aprobarea în regim de urgenţă a Legii Camerelor Agricole, precum şi acordarea de credite fără dobândă pentru materia primă şi salariile angajaţilor din industria alimentară.

De asemenea, se solicită modificarea în regim de urgenţă a Legii nr. 62/2011, republicată, Legea Dialogului Social, cu consultarea reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor de tip federativ.
Reprezentanţii fermierilor apreciază că este nevoie de sprijinirea sectorului bovine de carne printr-un program naţional de înfiinţare a fermelor, cu predilecţie în zona de deal şi munte utilizând, în acest fel, cele aproape 4,5 milioane hectare de pajişti. În plus, în viziunea acestora, sprijinirea sectorului ovine pentru comercializare pe pieţele externe, inclusiv în viu şi finanţarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne în stare proaspătă reprezintă o altă măsură ce trebuie avută în vedere.

“Intervenţia Guvernului pentru a pune capăt abuzurilor practicate de supermarketuri. De exemplu, preţul cărnii de pasăre la poartă abatoarelor a scăzut cu 30%, dar această scădere nu se reflectă şi la raft în supermarket; Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol, în cuantum/valoare de 75% din valoarea preţului de cost al producţiei, în baza standardului de cost; Stimularea, în mod expres, a sectorului de legume protejate în sere şi solarii, atât pentru suprafeţele existente prin măsură de sprijin cuplat, cât şi prin investiţii pentru extinderea lor, în principal în formă asociativă; Stimularea suprafeţelor ce produc materii prime destinate industrializării, cu precădere pentru realizarea produselor din roşii”, se arată în scrisoarea deschisă.

Pe lista măsurilor şi propunerilor se mai regăsesc: susţinerea producţiei interne de cartof pentru consum (ajunsă la sub 25.000 de hectare, în 2019), simplificarea legislaţiei referitoare la munca sezonieră, promovarea unei legi pentru stimularea angajării forţei de muncă în agricultură, acvacultură, silvicultură, industria alimentară şi cercetarea agricolă (inclusiv pentru zilieri), prin acordarea unui sprijin financiar angajatorilor de până la 35% din salariul mediu brut, în funcţie de calificare, respectiv stimularea producţiei de sfeclă de zahăr şi de zahăr realizate în ţară, pentru a reduce cheltuielile de valută cu importurile de zahăr.

Scrisoarea a fost transmisă celor două Comisii pentru agricultură din Parlamentul României, Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului şi Ministerului Agriculturii.

Articol editat de Viorela Pitulice


vezi și…

Top 5 producători de cafea la nivel mondial

 

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim