Impactul Inteligenței Artificiale în fermele globale

Agricultura, cu o istorie de peste 10.000 de ani, cunoaște acum una dintre cele mai mari revoluții tehnologice, odată cu integrarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale în fermele din întreaga lume.

Fermierii au depins întotdeauna de capacitatea lor de a prognoza și lua decizii strategice. Acum, cu ajutorul inteligenței artificiale, se deschide oportunitatea de a face prognoze mult mai precise și de a lua decizii eficiente, cu impact semnificativ în agricultură.

Will Kletter, vicepreședinte la ClimateAI, afirmă că inteligența artificială poate furniza prognoze climatice “mai precise și localizate”. Acest lucru ajută investitorii agricoli să selecteze locații ideale pentru anumite culturi și să facă alegeri informate în ceea ce privește tipurile de culturi potrivite pentru anumite zone.

Cu toate acestea, Kletter avertizează că aplicarea inteligenței artificiale ar trebui să fie selectivă și orientată către rezolvarea problemelor specifice. Datele economice din agricultură impun ca aceste tehnologii să fie cu adevărat utile pentru a face față provocărilor specifice ale sectorului.

Deși există câștigători și perdanți pe piața agro-tech, multe startup-uri rămân convinse că inteligența artificială poate crește productivitatea și poate aduce beneficii ecologice fermierilor.

Companii precum Blue River Technology, achiziționată de John Deere în 2017, utilizează camere de înaltă precizie și algoritmi de învățare automată pentru a recunoaște și trata eficient buruienile. Aceasta reduce risipa de pesticide și poate spori randamentele fermelor.

Nadav Bocher, CEO al Greeneye Technology, anticipează că beneficiile ecologice ale acestor tehnologii vor determina autoritățile să încurajeze fermierii să adopte aceste inovații.

În țările în curs de dezvoltare, inteligența artificială poate juca un rol crucial. Aplicații precum Tumaini, dezvoltată de Michael Selvaraj, permit fermierilor să scanaze plantele pentru semne de boli și dăunători. Aceasta oferă și sfaturi privind selecția de soiuri rezistente la boli.

În plus, proiecte precum Artemis din Tanzania, dezvoltat de David Guerena, utilizează inteligența artificială pentru a accelera procesul de dezvoltare a noilor soiuri de plante, esențial în contextul schimbărilor climatice rapide.

Prin analiza datelor cu rezoluție înaltă, inteligența artificială poate oferi soluții pentru problemele specifice ale agriculturii, de la gestionarea precisă a pulverizărilor la estimarea nivelului de carbon din sol.

Într-un mediu agricol în continua schimbare, adoptarea și adaptarea la aceste tehnologii emergente devin cruciale pentru sustenabilitatea și succesul fermelor din întreaga lume.

Sursă: Reuters

Editor: Alexandra Băncilă


Comentariile sunt închise