În urmă cu un secol, în primăvara anului 1923, la Paris, oficiali de rang înalt din Spania, Franța, Italia, Portugalia și Grecia s-au reunit pentru Conferința Ministerială Internațională a Statelor Exportatoare de Vin.
Din aceste discuții a rezultat, un an mai târziu, înființarea Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). În ultimii 100 de ani, industria vinului a evoluat semnificativ, atât din punct de vedere geografic, cât și al tehnicilor de producție. Regiunile viticole s-au extins din sud spre nord, iar țări precum Germania și Austria, deja renumite pentru vinurile lor, au fost acompaniate de noi jucători, inclusiv Suedia și Norvegia, datorită schimbărilor climatice.
Totuși, 2024 este marcat de avertismente legate de impactul condițiilor climatice extreme asupra culturilor de vie. Producția globală de vin a atins anul trecut cel mai scăzut nivel din ultimele șase decenii, iar în Uniunea Europeană, producția s-a redus cu 10%, fiind a doua cea mai mică din ultimul secol. Problemele climatice persistă, afectând sever regiunile viticole din țările fondatoare ale OIV. Catalonia a fost lovită de furtuni violente cu grindină, viile din Rhône au fost devastate de o ciupercă distrugătoare, iar seceta amenință viabilitatea agriculturii în Sicilia și Sardinia.
Italia a înregistrat o scădere a producției de vin între 17-23% în 2023, una dintre cele mai mari din istoria recentă. Grecia și Spania se confruntă, de asemenea, cu reduceri semnificative ale producției, iar exporturile spaniole au scăzut în primul trimestru al anului, ceea ce a dus la discuții despre “măsuri de criză”, inclusiv subvenții pentru distilare.
România s-a clasat pe locul șase în UE în funcție de producția de vin în anul trecut, devansată de Franța, Italia, Spania, Germania și Portugalia. Industria vinului are un impact economic considerabil, asigurând locuri de muncă pentru aproape 3 milioane de oameni în UE și contribuind cu 130 de miliarde de euro la PIB-ul Uniunii. Europa reprezintă 62% din producția globală și comerțul cu vin, fiind esențială pentru stabilitatea socio-economică a regiunilor rurale.
Cu toate acestea, industria vinului se confruntă cu provocări majore la nivel global. Consumul de vin scade, iar competiția este tot mai acerbă, cu noi jucători din “lumea nouă” intrând pe piață. De exemplu, Australia se confruntă cu supraproducție, iar producătorii distrug o parte din culturile de viță de vie. OIV estimează că în 2023, producția globală de vin a depășit cererea cu 10%, evidențiind necesitatea ca producătorii să-și găsească parteneri de vânzări.
Ungaria, de exemplu, a colaborat cu lanțul german de retail Lidl pentru a-și promova vinurile, vânzând 200 de milioane de sticle în zece ani. Eforturile concertate ale guvernului maghiar și ale organizațiilor din industrie, inclusiv participarea la concursuri internaționale, au ajutat la creșterea vizibilității și popularității vinurilor ungurești pe piețele globale.
Industria vinului, deși pare de nișă, joacă un rol crucial în economia și stabilitatea regiunilor rurale din Europa și continuă să se adapteze la provocările impuse de schimbările climatice și dinamica pieței globale.
Sursă: Ziarul Financiar
Editor: Alexandra Băncilă
Comentariile sunt închise