Chiar dacă consumul de pește este destul de mic, în prezent, comparativ cu nivelul din alte țări, nu putem să nu remarcăm creșterea din ultimii ani, mai ales că tendințele din afară încep să se simtă și la noi.
Avansul este mai mult decât dublu față de acum câțiva ani, iar, din păcate foarte puțin pește provine din România. Dintr-un consum de 140.000 tone de pește pe an, de exemplu, doar 25% este de proveniență internă, ceea ce spune mult despre potențialul acestui sector.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul că în urma călătoriilor în străinătate preferințele românilor încep să se schimbe, așa s-ar putea explica și interesul pentru fructele de mare și, de ce nu, pentru fish and chips, un concept care are tot mai mare trecere în rândul tinerilor din Marea Britanie și se pare că prinde și la noi. De asemenea, peștele somonat (a cărui culoare rozalie sau chiar portocalie se datorează unei vitamine – Astaxantina – introduse în hrană, de unde îi vine și numele) este tot mai căutat de consumatori.
„Piața este în creștere. Dacă acum câțiva ani aveam un consum undeva la vreo 3 kg de pește pe an, în general, pe cap de locuitor, acum, am ajuns la peste 7 kg pe cap de locuitor. Este o creștere foarte mare, în același timp începe și la noi să se dezvolte cultul acesta de mâncare de pește sau fructe de mare, după ce românii au fost în străinătate, în Grecia, de exemplu, de unde s-au întors cu idei și gusturi noi”, a declarat pentru FoodBiz Adrian Bodea, proprietarul Păstrăvăriei Salmontana din Prejmer- Brașov.
Performanță la Prejmer
Adrian Bodea este cel care a readus la viață vechea păstrăvărie din Prejmer abandonată imediat după revoluție și care a cunoscut o serie de modificări și modernizări după preluarea din 1996. Astfel, dacă până în 2012 creșterea păstrăvului se făcea în bazine tradiționale, de la acel moment s-a adoptat un sistem revoluționar: a fost aleasă varianta cu bazine circulare din polipropilenă, ceea ce a dublat capacitatea de producție și a dus la îmbunătățirea calității peștelui.
Păstrăvăria Salmontana are o producție de circa 60 de tone de păstrăv pe an, în medie. În fapt, este vorba de păstrăv somonat, un produs în pas cu tendințele de consum din piață, după cum spune Bodea.
Pentru a se ajunge aici a fost nevoie, însă, să se importe icre din America, la prețuri ceva mai mari, dar cu o calitate genetică care să permită obținerea unei producții de carne de calitate. O decizie inspirată și justă, până la urmă, în condițiile în care Europa era lovită de mai multe boli, care au afectat efectivele de pește. Acum, la Prejmer se poate produce pește ceva mai mare, nu doar la gramaj de 300-400 grame, ceea ce face posibilă și filetarea acestuia și permite realizarea unei game mai mari de produse, inclusiv pentru retail, de la pate, zacuscă sau chiftele din pește, până la păstrăv afumat, de exemplu. Mai trebuie menționat și faptul că se poate livra păstrăv proaspăt tot timpul anului.
Planuri pentru viitor
Păstrăvăria Salmontana face parte din Cooperativa Păstrăvul din Țara Ta, înființată de Adrian Bodea, alături de alți patru investitori din sector. Aceasta mai include și Păstrăvăria de pe lacul Oașa, cea mai mare din România, de altfel, care are o producție care acoperă undeva la 25% din producția de păstrăv a țării, precum și două unități de procesare.
Lacul Oașa este al doilea cel mai mare lac artificial de la noi, fiind situat la altitudinea de 1.400 de metri în Munții Șureanu, la limita dintre județele Sibiu și Alba, pe Transalpina.
Fiecare membru al Cooperativei are brandul lui, iar produsele sunt vândute, în principal, prin intermediul organizației care negociază contractele. Principala rețea de vânzare este lanțul Carrefour, însă, deosebit de importantă este și HoReCa. Așa de exemplu, pe lista clienților se află Top cinci restaurante din Brașov. Sunt rezultate remarcabile, însă, planurile sunt la fel de ambițioase și pentru viitor.
„Așteptăm fondurile europene pentru a putea produce păstrăv somonat la Marea Neagră. Strategia a fost să realizăm Păstrăvăria de pe lacul Oașa pentru a avea pește la 300 grame și să-l realocăm la Marea Neagră”, a mai afirmat Bodea.
Nu în ultimul rând, se are în vedere și o fermă de creștere a crapului în județul Prahova. Proiecte există, mai trebuie doar și un sprijin din partea statului pentru un sector prea puțin susținut de ani buni.
Editor – Irina Bogdan
Senior Editor – Viorela Pitulice
Comentariile sunt închise