Conform estimărilor furnizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), aproape 33% din produsele alimentare realizate la nivel global sunt pierdute. Această realitate ridică probleme majore legate de accesul la hrană, echilibrul economic al sectorului agricol și efectele asupra mediului înconjurător. Volumul alimentelor risipite într-un singur an ar putea acoperi nevoile nutriționale a două miliarde de persoane, în timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă de malnutriție. Această risipă se produce pe întreg parcursul procesului alimentar, de la producție până la consumul final.
În regiunile mai puțin dezvoltate, pierderile apar preponderent în etapele inițiale: recoltarea, transportul și stocarea. Factorii care contribuie includ condițiile climatice nefavorabile, lipsa echipamentelor moderne și absența unor soluții eficiente de conservare. Pe de altă parte, în statele industrializate, cele mai mari pierderi sunt generate în locuințe, în industria ospitalității sau în comerțul cu amănuntul. Aici, alimentele sunt deseori aruncate pentru că se apropie de termenul de valabilitate, pentru că sunt achiziționate în cantități prea mari sau deoarece nu corespund estetic anumitor standarde.
Efectele asupra mediului nu sunt deloc de neglijat. Specialiștii susțin că între 8 și 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră provin din alimentele eliminate din circuitul consumului. Dacă am considera risipa alimentară un stat, acesta ar deveni al treilea cel mai mare contribuitor la poluarea globală, imediat după China și SUA. Un singur kilogram de carne de vită, spre exemplu, necesită până la 15.000 de litri de apă pentru a fi produs. Când nu este consumat, toate resursele implicate devin inutilizate.
Cele mai afectate sunt legumele, fructele și plantele rădăcinoase, urmate de cereale, lactate și produse din carne. În cazul unor alimente de origine vegetală, pierderile pot depăși 40%, mai ales în zonele cu infrastructură slab dezvoltată. Reducerea risipei de hrană face parte din obiectivele globale stabilite de ONU pentru dezvoltare durabilă, cu scopul declarat de a reduce la jumătate pierderile alimentare până în anul 2030.
La nivel european, tot mai multe state adoptă măsuri pentru a diminua fenomenul: încurajarea donațiilor de alimente, scăderea TVA pentru produsele cu termen de valabilitate apropiat și campanii de educare a populației. România a adoptat, în 2016, un act normativ menit să reglementeze acest fenomen, însă implementarea practică este încă limitată, iar cantitățile pierdute rămân ridicate, mai ales în marile rețele comerciale.
Sursa: G4food
Editor: Lucia Țanțuc
Comentariile sunt închise