Guvernul Bolojan pregătește schimbări majore pentru fermieri

Programul de guvernare anunțat de premierul Ilie Bolojan include și o serie de măsuri care vizează fermierii. Printre cele mai importante se află majorarea suprafeței minime eligibile la plata APIA pe hectar pentru fermierii din sectorul vegetal de la 1 hectar la 2 hectare sau reorganizarea APIA și AFIR.

De asemenea, se mai are în vedere echilibrarea balanței comerciale pentru produse agroalimentare, programe de stimulare a producției și a capacității de procesare, sprijinirea sectorului de creștere a suinelor, dezvoltarea fermelor de familie, continuarea programului INVESTALIM, dar și regândirea programului AgroInvest.

Prevederile programului de guvernare propuse de premierul Ilie Bolojan în domeniul agriculturii:

Obiective generale

Modernizarea sistemului de irigații. Sprijinirea fermierilor și procesatorilor români pentru creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente

Reforme / reorganizări / comasări

1. Reorganizarea instituțiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel județean,
2. Reorganizarea administrativă a agențiilor din subordinea MADR. În funcție de acordul Comisiei Europene, unificarea prin reorganizare a agențiilor de plăți.

Măsuri de dezvoltare

1. Echilibrarea balanței comerciale pentru produse agroalimentare. Programe de stimulare a producției și a capacității de procesare
2. Sprijinirea sectorului de creștere a suinelor. Dezvoltarea fermelor de familie.
3. Sprijinirea sectorului de creștere a păsărilor prin realizarea de ferme.
4. Continuarea programului INVESTALIM;
5. Continuarea finanțării proiectelor aprobate destinate procesării prin programul național strategic – alocare 600 milioane euro din fonduri europene,
6. Procesare în sectorul de panificație, lansare apel de proiecte prin Programul Național Strategic cu o alocare în valoare de 200 milioane euro, din fonduri europene,
7. Stimularea producției de legume, fructe și cartofi, 50 milioane euro din PNS (fonduri europene) pentru dotarea cu echipamente a legumicultorilor,
8. Strategia de finanțare a infrastructurii principale si secundare de irigații din România. Creșterea suprafeței irigabile ;
9. Regândirea programului AgroInvest prin: Garantarea de către stat a creditelor de investiții; Acordarea de credite avantajoase;
10. Creșterea suprafeței minime eligibile în cererea unică de plată pe suprafață de la 1 ha la 2 ha pentru fermierii din sectorul vegetal, finanțată din fonduri europene

Măsuri de debirocratizare / digitalizare

Îmbunătățirea legislației care reglementează agricultura ecologică, pentru creșterea încrederii  consumatorului român în produsele provenite din acest sistem.

Modificări fiscale

Cabinetul condus de Ilie Bolojan pregătește o serie de măsuri fiscale care vor afecta atât companiile, cât și persoanele fizice, care vor intra în vigoare de la 1 august, cel mai probabil.

Guvernul propune opt măsuri fiscale majore care vizează firmele: creșterea TVA la lemne de foc și energie de la 5% la 9%, majorarea altor cote reduse la 19% (cu excepția alimentelor și medicamentelor), accize mai mari cu 10%, impozitul pe profit și dividende urcă la 16%, evaziunea fiscală devine infracțiune, firmele online și aeriene străine vor avea sediu fiscal în România, băncile cu profit excesiv vor fi taxate temporar, iar concediile medicale vor fi digitalizate și verificate.

Una dintre cele mai semnificative măsuri fiscale propuse este creșterea cotelor reduse de TVA, cu excepția celor aplicate pentru alimente și medicamente. Aceasta reprezintă un angajament clar al noului guvern în ceea ce privește consolidarea veniturilor bugetare.

Pe lângă majorarea cotelor reduse de TVA, alte măsuri importante care vizează mediul de afaceri includ obligativitatea stabilirii rezidenței fiscale în România pentru companiile din comerțul electronic și sectorul aerian, precum și creșterea impozitării profitului băncilor.

Aceste măsuri vin în contextul în care ECOFIN a cerut Consiliului UE să recomande României să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2030, stabilind data de 15 octombrie 2025 termen limită pentru ca țara noastră să ia măsuri eficiente şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv.

Planul ar fi trebuit să fie depus în iunie, însă s-a întârziat, dat fiind negocierile pentru desemnarea premierului.

România trebuie să se încadreze într-o creștere a cheltuielilor primare nete de 2,8% în acest an

După termenul de 15 octombrie 2025, România ar trebui să raporteze progresele înregistrate în implementarea acestei recomandări de la UE cel puţin o dată la şase luni: primăvara și toamna, până când deficitul excesiv va fi corectat.

Senior editor: Viorela Pitulice