Comerțul agroalimentar românesc a continuat, în perioada 2020-2024, să crească, atingând, în 2024, o valoare de 3,4 miliarde de euro, un record al ultimilor treizeci de ani, în creștere de 2,6 ori față de anul 2023 și de 1,5 ori comparativ cu valoarea din 2007 (-2,2 miliarde euro), cifra-record anterioară, se arată într-o analiză realizată de Consiliul Concurenței.
În toată perioada cercetată, cel mai mare deficit a fost înregistrat la grupa Carne și organe comestibile, singurul cu o valoare de peste 1,2 miliarde de euro, în anii 2023 și 2024.
„Carnea de porc este principala generatoare, atât a grupei, cât și a întregului comerț de produse agroalimentare, cu valori care depășesc 1 mld. euro în ultimii doi ani examinați”, se arată în raportul „Evoluția Concurenței în sectoare cheie” publicat recent de către Consiliul Concurenței.
Consiliul Concurenței a inițiat, în octombrie 2025, o investigație sectorială cu privire la carnea de porc prin care își propune, printre altele, să identifice eventuale bariere administrative, de reglementare sau de altă natură, care ar frâna dezvoltarea micilor fermieri, precum și posibile disfuncționalități ori ineficiențe care ar afecta competiția pe piața producției primare și a pieței procesării și comercializării cărnii de porc și a produselor din carne de porc.
Cauzele deficitului
Deficitul permanent al balanței comerciale a României în sectorul agro-alimentar ar putea fi explicat prin lipsa de competitivitate (multe ferme sunt mici, cu capacități reduse, cu dificultăți de asociere sau integrare verticală), infrastructură de producție și procesare internă dezechilibrate (depozite, lanțuri logistice, transport, stocare), precum și lanțuri valorice slab funcționale (sunt exportate cereale brute și semințe oleaginoase și apoi importate produse procesate, cu valoare adăugată mare), se mai precizează în raport.
Din păcate, nici prognozele pentru economia României realizate de Comisia Europeană (publicate în mai 2025) nu arată mai bine. Concret, se așteaptă ca, în acest an, exporturile să se diminueze, sentimentul economic să se afle pe o pantă descendentă, iar investițiile și consumul public și privat să scadă.
Legat de rata inflației, atât prognozele naționale, cât și cele internaționale, anunță o evoluție viitoare dezinflaționistă, menținându-se, totuși, un ritm mai accelerat al creșterii prețurilor în România, comparativ cu media Uniunii Europene, se menționează în raport.
Importuri tot mai mari
România înregistra, până în luna august inclusiv, un deficit al balanței comerciale de 21,9 miliarde euro, adâncindu-se cu 1 milion de euro (+4,9%), comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, adâncirea deficitului balanței comerciale este explicată din perspectiva evoluției mai accelerate a importurilor: comparativ cu ianuarie-august 2024, în primele opt luni ale anului 2025, exporturile au crescut cu 3,6%, în timp ce importurile au înregistrat creșteri de 3,9%.
„În condițiile unei inflații ridicate, comerțul exterior poate fi susținut de o depreciere a monedei naționale. În situația în care este înregistrată o rată a inflației mai ridicată într-o anumită economie, costurile de producție, inclusiv pentru exportatori, cresc într-un ritm mai rapid decât al competitorilor din alte țări. În cazul României, se remarcă stabilitatea leului în raport cu euro, chiar și în condițiile unei inflații ridicate, de două cifre, așa cum a fost între 2022 și 2023. În aceste condiții, scăderea volumului exporturilor în această perioadă poate fi explicată și de faptul că produsele vândute de exportatorii români au avut prețuri mai mari comparativ cu competitorii lor externi”, se arată în raportul Consiliului Concurenței.
Autor: Viorela Pitulice
Comentariile sunt închise