Fermierul și primarul ar putea concura pentru aceleași fonduri europene în Bugetul Multianual UE 2028-2034

Proiectul de buget, cu valoare totală de 2,000 miliarde euro, este criticat dur de europarlamentari, cea mai mare problemă fiind unificarea fondurilor din Politica Agricolă Comună cu cele din Politica de Coeziune. Europarlamentarul Siegfried Mureșan explică pentru Startup Café, care este de fapt problema: “Ar fi nefiresc ca un fermier și un primar să fie în concurență pentru aceleași fonduri când, de fapt, nevoile lor sunt diferite. Deci dorim că Politica Agricolă Comună să continue ca până acum – cu primul pilon, cu subvenții pentru fermieri, și cu al doilea pilon – bani pentru dezvoltare rurală, iar Politica de Coeziune, ca o politică separată.”

Bugetul multianual al Uniunii Europene se pregătește în avans pentru o perioadă de 7 ani, deoarece marele proiecte de infrastructură și dezvoltare necesită o planificare multianuală – nu se pot face într-un singur an. Fiindcă se apropie termenul de finalizare a bugetului pentru 2021-2027, s-au început deja negocierile pentru următoarea perioadă, printr-o prezentare a unei propuneri de buget de către Comisia Europeană. Parlamentul European, la rândul lui, și-a stabilit poziția față de bugetul prezentat de către Comisie, poziție care a fost votată în plenul Parlamentului și reprezintă poziția oficială în negocierile cu Comisia Europeană.

Parlamentul European își dorește, în primul rând, mai multe fonduri pentru securitatea și siguranță cetățenilor europeni, axandu-se astfel pe alocarea fondurilor către securitatea alimentară, securitatea energetică, securitate cibernetică, apărarea frontierelor și apărarea militară. În al doilea rând, europarlamentarii își doresc crestera competitivității economiei Europene, prin fonduri pentru digitalizare, inteligentă artificială, eficiență energetică și cercetare & inovare.

În propunerea bugetului de către Comisia Europeană apar însă și niste zone de conflict, mai ales în ceea ce privește micșorarea fondurilor alocate pentru Politica Agricolă Comuna, Politica de Coeziune și alte politici tradiționale ale bugetului Uniunii Europene. Parlamentul European susține că aceste sectoare și-au dovedit importanța în timp și trebuie să continue să fie finanțate în mod corect, pentru că folosindu-se de fondurile din Fondul de Coeziune, de exemplu, România construiește autostrăzi, spitale, școli. Fondurile din Politica Agricolă se duc către subvenții pentru fermierii români, crescând astfel securitatea alimentară. Prin poziția să oficială de negociere, Parlamentul European cere că Politica Agricolă Comună să fie finanțată cu aceeași suma că în anii anteriori – 430 milioane de euro ajustați la rata inflației din următorii ani – iar Politica de Coeziune cu 300 miliarde de euro ajustați la rata inflației.

România are o alocare propusă de 60.2 miliarde de euro pe toate tipurile de fonduri în Bugetul 2028-2034, mai mult decât cei 45 de miliarde euro pe care îi avem acum, în perioada 2021-2027. Parlamentul European a cerut o majorare de 10% față de propunerea Comisiei, pentru a asigura suficiente fonduri pentru fermieri, infrastructură și noile priorități de securitate, așadar României i-ar reveni o alocare de 66 miliarde euro.

Pentru a simplifica accesul la fonduri europene, mai ales pentru fermeri, Comisia Europeană propune reducere numărului de tipuri de fonduri, mai puține reguli și o uniformizare a criteriilor de accesare pe diferite programe, mai ales pentru fermierii mici, IMMuri, tinerii fermieri, și ONGuri. Vor exista inclusiv fonduri pentru tranziția fermei de la părinți spre tineri. Realitatea rămâne însă, că regulile de accesare la nivel european sunt complicate, și dau posibilitatea guvernelor statelor membre să adauge birocrație. Regulile se vor modifica să fie aceleași pentru toate statele membre și să fie în linie cu statele unde procedurile de absorptie sunt cele mai simple, și se vă completa cu o interdicție în a adaugă birocrație la nivel național acolo unde nu se justifică.