Pe măsură ce sectorul alimentar și al băuturilor – unul dintre cele mai energofage din lume – se confruntă cu costuri ridicate, marje tot mai strânse și presiuni climatice crescânde, apare o soluție neexplorată pe scară largă: utilizarea flexibilității energetice pentru a genera venituri noi și pentru a întări securitatea energetică. Wayne Davies de la Enel X explică modul în care companiile pot transforma echipamentele deja existente în surse de profit și stabilitate.
După șocul prețurilor la energie din 2022, economia s-a stabilizat parțial, însă consumatorii continuă să fie prudenți. Între 2000 și 2007, venitul disponibil real al populației creștea cu aproximativ 3% anual. În perioada 2024–2029, prognozele indică doar 1,25% pe an. În acest context, producătorii alimentari sunt presați să nu crească prețurile, deși costurile operaționale au urcat semnificativ, iar marjele au scăzut la 5,3%, sub media istorică de 6,3%.
În fața acestei realități, companiile caută căi inovatoare de a-și reduce cheltuielile. Energy flexibility devine una dintre soluțiile cele mai eficiente – transformând infrastructura deja existentă într-o sursă de venit și impact pozitiv în rețea.
Energia flexibilă – răspuns la „Trilema Energetică”
Sectorul alimentar și al băuturilor este al doilea cel mai mare consumator industrial de energie din Marea Britanie, potrivit datelor Statista pe 2023. Refrigerarea, procesarea și încălzirea reprezintă majoritatea consumului, iar energia însumează aproximativ 15% din costurile totale de operare.
Pe lângă volatilitatea prețurilor și riscurile geopolitice, presiunea atingerii Net Zero face ca industria să fie prinsă într-o „trilemă energetică”:
- necesitatea reducerii costurilor
- asigurarea securității energetice
- diminuarea emisiilor
Deși strategiile ESG sunt tot mai prezente, 41% dintre companii consideră că încă nu reușesc să își îndeplinească obiectivele de sustenabilitate.
Cum funcționează flexibilitatea energetică
Operatorii de sistem trebuie să echilibreze cererea și oferta, în special din cauza variabilității energiilor regenerabile. Aici intervine industria alimentară, care dispune de echipamente cu potențial mare de flexibilitate: sisteme frigorifice, depozite la rece, procese termice, linii de ambalare. Acestea pot reduce temporar consumul fără a afecta calitatea produselor.
Atunci când sute de operatori reduc simultan consumul pentru perioade scurte, rețeaua electrică se stabilizează, iar companiile sunt plătite pentru capacitatea cedată. În același timp, centralele pe combustibili fosili nu mai trebuie pornite pentru acoperirea vârfurilor de consum, ceea ce reduce costurile și emisiile.
De asemenea, bateriile industriale, panourile solare sau generatoarele interne pot deveni active valoroase prin participarea la piața flexibilității – transformând infrastructura de rezervă într-o sursă reală de venit.
Intrarea în Capacity Market
Capacity Market este cel mai accesibil pas pentru producători. Orice companie capabilă să reducă sau să direcționeze cel puțin 1 MW poate primi plăți constante pentru disponibilitate. Procese precum fermentarea, coacerea, ambalarea, răcirea sau depozitarea frigorifică pot fi ajustate temporar fără impact operațional.
Activele critice – cuptoare, camere de dospire, tancuri de fermentare, procese termice – sunt ideal poziționate pentru acest model, mai ales că sunt monitorizate și întreținute constant.
Noi oportunități pe piața angro
O schimbare majoră a codurilor de echilibrare (BSC P415), aplicată din noiembrie 2024, permite companiilor cu producție proprie de energie să participe direct pe piața angro prin intermediul agregatorilor. Astfel, capacitatea flexibilă poate fi monetizată fără constrângerile impuse de furnizorii tradiționali.
Beneficii pentru industrie și sistemul energetic
Participarea la programele de flexibilitate aduce avantaje directe:
- venituri suplimentare stabile, care atenuează costurile crescute
- protecție împotriva întreruperilor, prin contribuția la stabilitatea rețelei
- reducerea riscurilor operaționale (pierderi de materie primă, procese ratate)
- accelerarea tranziției către Net Zero, cu impact pozitiv în ESG
Industria alimentară, având un consum energetic mare și procese care permit ajustări temporare, se află printre cei mai bine poziționați actori pentru a valorifica aceste programe.
Relevanță și impact pentru România și Europa
Pentru România și zona Europei Centrale și de Est, conceptul de flexibilitate energetică devine din ce în ce mai important pe fondul:
- investițiilor masive în regenerabile
- creșterii capacităților fotovoltaice industriale
- modernizării rețelelor și digitalizării consumului
- presiunii UE de a reduce emisiile în industrie
Producătorii alimentari români – în special cei cu procese frigorifice extinse – pot adopta rapid aceste modele, generând venituri suplimentare și contribuind la stabilitatea energetică regională. România se află în pragul adoptării unor mecanisme similare la nivelul Transelectrica și al operatorilor regionali, ceea ce va crea un avantaj competitiv pentru firmele care intră primele în acest sistem.
Editor Adrian Grecu
Sursa: Foodbev.com
Comentariile sunt închise