Economia României în 2025 se aliniază tendințelor din Europa Centrală și de Est, unde majoritatea statelor traversează o perioadă de creștere lentă, presiuni inflaționiste și transformări accelerate ale pieței muncii. Datele Eurostat pentru 2024–2025 arată o economie aflată într-un punct de inflexiune: convergența continuă, dar într-un ritm tot mai redus.
Produsul Intern Brut al României se situează la 76% din media UE, un indicator care confirmă avansul ultimului deceniu, dar și frânarea vizibilă a economiilor emergente. Statele din regiune – Polonia, Ungaria, Slovacia – arată evoluții similare, influențate de costuri ridicate, tensiuni geopolitice și dificultăți în adaptarea pieței muncii. În România, productivitatea rămâne una dintre cele mai scăzute din UE, raportat la numărul de ore lucrate, iar această vulnerabilitate limitează potențialul de creștere pe termen mediu.
Piața muncii reflectă aceleași provocări. Rata de ocupare de 70,9% este cu cinci puncte sub media UE, cu decalaje mai mari decât media Europei Centrale și de Est în rândul tinerilor și lucrătorilor peste 55 de ani. Rata șomajului, 6,1% în vara lui 2025, nu este alarmantă în sine, dar stagnarea ei indică lipsa unor impulsuri economice noi. Participarea redusă la formare continuă – sub 5%, față de 12% media UE – limitează capacitatea României de a atrage investiții în sectoare inovatoare.
Pentru piața de agri-food, aceste date au implicații majore.
Agricultura și industria alimentară depind de investiții în tehnologizare, automatizare și formare profesională – exact zonele unde România stă modest. Productivitatea scăzută, deficitul de forță de muncă și ponderea redusă a industriilor avansate afectează competitivitatea întregului lanț agroalimentar. În timp ce state precum Polonia investesc masiv în procesare și lanțuri scurte integrate, România rămâne vulnerabilă la importuri și volatilitatea prețurilor.
Pentru 2026, scenariile sunt mixte: o revenire moderată dacă investițiile publice și europene accelerează, o relansare puternică în cazul modernizării industriei și formării profesionale, sau o deteriorare dacă piața muncii continuă să se contracte și productivitatea rămâne blocată. Agri-food-ul românesc poate însă transforma aceste provocări în oportunități, cu condiția unei schimbări strategice: inovare, eficiență și profesionalizare.
Editor Dan Oprescu
SURSA: EVZ.ro
Comentariile sunt închise