Industria agroalimentară europeană, unul dintre pilonii economici ai Uniunii, cu peste 30 de milioane de locuri de muncă și exporturi care au depășit 235 de miliarde de euro în 2024, se află într-un moment de răscruce. Presiunile climatice, costurile de producție, competitivitatea globală și nevoia de sustenabilitate forțează sectorul să se reinventeze rapid.
Aceste provocări au fost în centrul unei reuniuni recente a platformei LIFE, desfășurată la Bologna, care a adus la aceeași masă fermieri, cercetători, autorități publice, companii și organizații neguvernamentale din 15 țări. Evenimentul, co-organizat de agențiile europene responsabile de climă și finanțare, a pus accent pe soluții concrete pentru „future-proofing” – adaptarea pe termen lung a industriei agroalimentare europene.
Mesajul-cheie transmis de reprezentanții Comisiei Europene a fost clar: viitorul agriculturii europene nu poate fi construit fără fermieri. Noua Viziune a UE pentru Agricultură și Alimentație urmărește menținerea unui sector competitiv și atractiv, dar și echitabil și rezilient, într-un context climatic tot mai instabil.
Un exemplu concret de adaptare vine din Italia, unde proiectul IMAGE LIFE testează soluții pentru protejarea producției de Parmigiano Reggiano, un simbol al agroalimentarului european, extrem de vulnerabil la schimbările climatice. Prin experimente cu furaje alternative și tehnologii cu emisii reduse, producătorii caută să mențină calitatea produsului fără a compromite mediul.
Tonul întâlnirii a fost însă unul realist, uneori dur. Câștigătoarea LIFE Awards 2025, Simona Castaldi, a avertizat că schimbările climatice nu mai sunt o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă, iar menținerea status quo-ului nu mai este o opțiune. Protejarea mediului, a subliniat ea, este inseparabilă de protejarea economiei și a comunităților rurale.
Aceeași idee a fost susținută și de reprezentanții Slow Food, care au pledat pentru sisteme agricole diversificate, ancorate în comunități locale, capabile să asigure securitate alimentară și coeziune socială, mai ales în zonele marginale.
Discuțiile au vizat nu doar agricultura, ci întreg lanțul agroalimentar: de la soluții bazate pe natură și servicii ecosistemice, până la tehnologii agricole inovatoare și implicarea consumatorilor în alegeri alimentare mai sustenabile.
Prin aceste proiecte, programul LIFE devine un instrument strategic pentru aplicarea politicilor europene, de la Politica Agricolă Comună și Green Deal, până la strategia „Farm to Fork” și obiectivele climatice pentru 2050 într-un sector care nu mai poate fi tratat ca fiind doar tradițional, ci profund strategic pentru viitorul economic al Europei.
Sursa: Comisia Europeana
Editor: Simona Chiorean
Comentariile sunt închise