România ajunge să plătească pentru o datorie publică de 60% din PIB costuri similare cu ale unor economii care au datorii de peste 120% din PIB, precum Franța sau Italia. Diferența nu este una de aritmetică bugetară, ci de credibilitate, avertizează JP Morgan.
„România, deși este investment grade, se împrumută ca și când nu ar fi investment grade”, a explicat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, în cadrul CFA Forecast Dinner 2026, eveniment organizat de CFA România.
Este una dintre cele mai dure evaluări venite din partea piețelor financiare internaționale și, în același timp, una dintre cele mai relevante pentru ceea ce urmează să plătească România în anii următori.
De ce costă România dublu, deși datoria e la jumătate
Compararea datoriei publice strict ca pondere în PIB este înșelătoare. Italia și Franța au datorii de peste 120% din PIB, dar se împrumută mai ieftin decât România, care abia a trecut pragul de 60%. Explicația nu ține de nivelul datoriei, ci de percepția riscului.
Piețele taxează România pentru:
- instabilitate fiscală recurentă
- deficit bugetar ridicat și greu de corectat
- istoric slab de colectare a veniturilor
- impredictibilitate în politicile economice
Cu alte cuvinte, România plătește o primă de neîncredere. Iar această primă se vede direct în dobânzi.
Investment grade-ul: linia roșie
Chidesciuc avertizează că pierderea ratingului investment grade ar avea efecte imediate: o parte dintre investitorii instituționali ar fi forțați să iasă din România prin regulamentele interne ale fondurilor.
„Dacă se pierde investment grade-ul, unii dintre investitorii care au adus bani în România vor pleca cu siguranță”, spune economistul JP Morgan.
Aceasta nu este o amenințare teoretică, ci o realitate tehnică a piețelor financiare: fondurile mari nu pot deține active „junk”, indiferent de randament.
2026: un an de ajustare posibilă, dar fragilă
Pentru 2026, JP Morgan vede un scenariu relativ realist: deficit bugetar de maximum 6% din PIB. Performanța din 2025 – când deficitul a fost sub estimări – nu a fost o surpriză pentru piețe, spune Chidesciuc, ci rezultatul a doi factori clari:
- control strict al cheltuielilor
- creșterea încasărilor din TVA
Această combinație a oferit României o gură de oxigen. Problema este sustenabilitatea ei.
2027, anul adevărului
Dacă 2026 este un an de tranziție, 2027 este anul de risc, avertizează JP Morgan. Motivul: nu există încă măsuri clare pentru acel orizont.
Prognoza oficială vorbește despre un deficit sub 5% din PIB, dar acest lucru presupune:
- îmbunătățirea semnificativă a colectării
- menținerea controlului asupra cheltuielilor
- creșteri salariale și de pensii sub ritmul PIB nominal
„România nu a reușit să îmbunătățească colectarea în ultimii 20 de ani”, amintește Chidesciuc. Totuși, el vede pentru prima dată un efort mai consistent din partea Guvernului în această direcție.
TVA – soluția incomodă, dar eficientă
Creșterea TVA a fost criticată politic, însă datele arată că nu există altă explicație solidă pentru supra-performanța veniturilor bugetare din 2025.
Este o realitate pe care piețele o înțeleg mult mai bine decât electoratul: fără venituri suplimentare reale, ajustarea fiscală nu poate fi credibilă.
Ce citesc investitorii, dincolo de cifre
Pentru investitori, România nu este evaluată doar prin deficit, datorie sau PIB, ci prin:
- capacitatea de a lua decizii nepopulare
- coerența politicilor fiscale
- predictibilitatea pe termen mediu
Atât timp cât aceste elemente rămân fragile, România va continua să se împrumute mai scump decât ar permite statutul său oficial de economie investment grade.
Concluzie: problema României nu este datoria, ci încrederea
România nu este încă într-o criză a datoriei, dar este într-o criză de credibilitate. Iar piețele financiare taxează lipsa de încredere mai rapid și mai dur decât orice agenție de rating.
2026 poate fi un an de stabilizare. 2027 va fi, însă, testul decisiv: ori România demonstrează că poate transforma ajustarea fiscală într-o politică sustenabilă, ori costurile de finanțare vor continua să spună povestea unei economii tratate ca „sub investment grade”, indiferent de eticheta oficială.
Editor – Adrian Grecu
Sursa – Hotnews.ro
Comentariile sunt închise