Curtea de Justiție a UE validează dreptul statelor membre de a interzice culturile modificate genetic

Hotărârea CJUE a fost pronunțată în urma unui caz care a avut ca punct central interdicția impusă de Italia asupra cultivării porumbului modificat genetic MON 810. Deși acest tip de porumb fusese autorizat la nivelul Uniunii Europene, autoritățile italiene au decis să limiteze cultivarea sa pe teritoriul național, utilizând procedura prevăzută de legislația europeană, care permite statelor membre să solicite restricționarea sau interzicerea cultivării anumitor OMG-uri.

Cazul a ajuns în fața instanței europene după ce un fermier italian a ales să cultive porumb MON 810, ignorând interdicția în vigoare. Autoritățile au dispus distrugerea culturii și au aplicat sancțiuni financiare consistente, fermierul fiind amendat cu aproximativ 50.000 de euro. Acesta a contestat măsurile în instanțele naționale, invocând încălcarea unor principii fundamentale ale dreptului european, precum libera circulație a mărfurilor, libertatea de întreprindere, nediscriminarea și proporționalitatea.

În urma sesizării CJUE cu întrebări preliminare, Curtea a stabilit că mecanismul introdus în 2015, care permite statelor membre să interzică cultivarea OMG-urilor fără a fi obligate să prezinte o justificare științifică suplimentară, este conform cu dreptul Uniunii Europene. Potrivit judecătorilor, această procedură nu aduce atingere principiului proporționalității și nu creează discriminări între agricultorii din diferite state membre.

Totodată, CJUE a subliniat că interdicțiile privind cultivarea OMG-urilor nu afectează libera circulație a mărfurilor, deoarece statele nu împiedică importul, comercializarea sau consumul produselor care conțin organisme modificate genetic autorizate la nivel european.

În contextul în care, la nivelul Uniunii Europene, doar un număr limitat de OMG-uri sunt autorizate, în principal pentru utilizarea ca nutreț, decizia CJUE are un impact major asupra viitorului politicilor agricole. Hotărârea reflectă echilibrul dintre piața unică europeană și dreptul statelor de a răspunde preocupărilor legate de siguranța alimentară, protecția mediului și acceptarea publică a tehnologiilor genetice.