Inflația rămâne aproape de 10%: cafeaua, fructele și energia electrică conduc valul de scumpiri

În ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, serviciile s-au scumpit cu 11,59%, mărfurile nealimentare cu 9,99%, iar produsele alimentare cu 7,86%.

În zona alimentară, cea mai abruptă creștere a fost înregistrată la cafea, unde prețurile au urcat cu 24,66% într-un an. Fructele proaspete s-au scumpit cu 17,14%, iar fructele și conservele din fructe cu 12,75%.

Creșteri consistente au fost consemnate și la produsele din zahăr, zaharoase și miere, unde avansul anual a fost de 13,83%. Ouăle s-au scumpit cu 13,06%, carnea de bovine cu 11,99%, laptele de vacă cu 10,95%, uleiul cu 10,52%, iar pâinea cu 9,91%. Carnea de pasăre a crescut cu 8,91%, citricele cu 8,38%, iar carnea de porc cu 4,32%.

Există și câteva scăderi punctuale. Cartofii sunt mai ieftini cu 10,77% față de ianuarie 2025, fasolea boabe și alte leguminoase cu 3,52%, făina cu 0,92%, mălaiul cu 1,19%, iar zahărul cu 0,22%. Legumele și conservele de legume au înregistrat un recul marginal de 0,47%.

În sectorul serviciilor, biletele CFR au înregistrat cea mai mare creștere anuală, de 24,40%. Serviciile de igienă și cosmetică s-au scumpit cu 17,75%, iar alte servicii cu caracter industrial cu 16,84%.

Reparațiile auto au crescut cu 14,67%, serviciile de confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte cu 14,87%, asistența medicală cu 13,16%, iar transportul urban cu 11,23%. Chiriile sunt mai mari cu 8,27%, iar transportul interurban rutier cu 8,28%. Singura scădere notabilă a fost la serviciile poștale, unde tarifele au coborât cu 3,44%.

La mărfurile nealimentare, energia electrică continuă să fie principalul factor de presiune, cu o creștere anuală de 59,33%, după eliminarea schemei de plafonare. Energia termică s-a scumpit cu 15,61%, cărțile și revistele cu 10,10%, detergenții cu 9,10%, iar tutunul și țigările cu 7,25%. Medicamentele au crescut cu 4,09%, iar combustibilii cu 3,46%. Spre deosebire de lunile anterioare, în această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

O noutate metodologică este includerea jocurilor de noroc în calculul indicelui prețurilor de consum, începând cu ianuarie 2026. Potrivit INS, acestea s-au scumpit cu 2,6% față de luna decembrie.

Datele statistice arată că în prima jumătate a anului trecut românii au jucat aproximativ 5,5 miliarde de lei la pariuri sportive, loterii și cazinouri online. Raportat la dimensiunea economiei, România cheltuiește online pe jocuri de noroc o pondere disproporționat de mare la nivel global.

Per ansamblu, inflația rămâne ridicată și continuă să erodeze puterea de cumpărare, în condițiile în care presiunile din zona energiei și a serviciilor se transmit în lanț către restul economiei.