Datele oficiale arată o nouă creștere a salariului mediu net în România, care a ajuns în februarie 2026 la 5.557 de lei. La prima vedere, cifra pare să confirme ideea că veniturile continuă să urce. În realitate însă, inflația mult mai mare decât ritmul de creștere salarială schimbă complet tabloul. Cu o inflație anuală de 9,3% și o majorare a salariului mediu net de doar 3,85% față de februarie 2025, câștigul statistic se transformă, pentru mulți români, într-o pierdere concretă de putere de cumpărare.
Adevărata imagine se vede abia atunci când cifrele sunt coborâte din statistică în viața de zi cu zi.
Sunt domenii în care oamenii nu doar că nu au câștigat mai mult, ci au pierdut abrupt. Cel mai dur exemplu vine din pescuit și acvacultură, unde salariile au fost cu 15% mai mici decât în urmă cu un an. Dacă această scădere este ajustată și cu inflația, lovitura devine și mai severă. În termeni reali, venitul s-a comprimat cu peste 22%, ceea ce înseamnă o prăbușire clară a nivelului de trai. Altfel spus, dacă anul trecut un angajat din acest sector își putea permite zece coșuri de cumpărături, astăzi abia mai poate acoperi șapte sau opt. Dacă înainte plătea patru facturi mari, acum abia mai duce trei.
Fenomenul nu este izolat. Și în alte zone apar scăderi semnificative, inclusiv în domenii unde salariile sunt mai ridicate în valoare absolută, cum este cazul fondurilor de investiții sau de pensii. Acolo, deși nivelul veniturilor rămâne peste medie, reculul anual este clar și arată că presiunea nu mai afectează doar sectoarele slab plătite, ci începe să roadă și segmente considerate mai stabile.
Privite în ansamblu, datele Institutului Național de Statistică arată o piață a muncii mult mai fragilă decât sugerează media generală. În 48 de profesii, salariile nete rămân sub media națională, iar în 21 de meserii veniturile au scăzut chiar și nominal față de anul trecut. Cele mai afectate sunt, în general, domeniile unde salariile erau oricum mici: asistență socială, servicii mărunte, încălțăminte, îmbrăcăminte. Cu alte cuvinte, exact categoriile cele mai vulnerabile sunt și cele care pierd cel mai mult.
În sectorul public, mișcările au fost modeste. În învățământ și administrația publică au existat ușoare creșteri față de luna precedentă, în timp ce în sănătate și asistență socială s-a înregistrat chiar un recul. Sunt variații mici, dar care confirmă același lucru: salariile nu mai reușesc să țină pasul cu costul vieții.
În esență, România trăiește tot mai clar un paradox economic: statisticile pot arăta creșteri salariale, dar realitatea din coșul de cumpărături zilnic spune altceva. Când prețurile urcă mai repede decât veniturile, oamenii nu simt progres, ci restrângere. Iar diferența dintre ce apare în rapoarte și ce se simte în buzunar începe să devină una dintre cele mai apăsătoare forme de dezechilibru social.
Editor – Adrian Grecu
Sursa – HotNews
Comentariile sunt închise