Paradoxul laptelui românesc: importuri record

România produce volume masive de lapte, însă fragmentarea severă a fermelor lasă industria locală dependentă de piețele externe. Un raport recent al Consiliului Concurenței arată că, pe fondul unei eficiențe structurale scăzute, deficitul comercial pe acest segment a explodat. Pentru liderii din agribusiness, această realitate subliniază urgența consolidării exploatațiilor pentru a capta valoarea adăugată.
Deși deținem 5% din efectivul de vaci de lapte din UE, productivitatea autohtonă este cea mai scăzută din blocul comunitar: 3.580 kg/vacă față de media europeană de 8.450 kg. Din cele 4,4 milioane de tone de lapte brut produse anual, doar o treime ajunge la procesare industrială, restul fiind blocat în ferme mici (75% au sub 5 capete). Această fragmentare reduce dramatic puterea de negociere a fermierilor în fața procesatorilor și a marilor rețele de retail, care impun discounturi de până la 40%.
Incapacitatea de a colecta eficient și constant a propulsat importurile de lactate la un prag record de 1 miliard de euro, generând un deficit comercial de 700 de milioane de euro. Ungaria  asigură până la 78% din achizițiile externe ale României. În plus, industria locală procesează preponderent produse cu valoare adăugată mică (laptele de consum și iaurturile reprezintă peste 70%), lăsând segmentele profitabile, precum brânzeturile fine sau untul, în mâna concurenților externi.
Această vulnerabilitate este accentuată de contextul economic inflaționist. Între 2018 și 2024, prețul laptelui la poarta fermei a crescut cu 71% (la 2,4 lei/litru), pe fondul scumpirii furajelor și energiei. Totuși, transmisia costurilor pe lanț este disproporționată: fiecare leu adăugat la fermă se traduce prin 2,5 lei în plus la raft pentru consumatorul final, o dinamică alimentată de costurile logistice mari și de presiunea marjelor din retail.
Redresarea sectorului depinde critic de asocierea fermierilor în cooperative capabile să livreze volume constante și să investească în modernizare. Fără o strategie clară de integrare industrială și facilități de creditare, România va continua să finanțeze agribusiness-ul regional, pierzând cursa valorii adăugate.
Editor: Didina Ferenczy

Comentariile sunt închise