Uniunea Europeană schimbă profund cadrul în care se dezvoltă agricultura viitorului. Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind reglementarea plantelor obținute prin tehnici genomice moderne, cunoscute ca NGT (New Genomic Techniques). Este una dintre cele mai importante mișcări legislative din ultimii ani, menită să reducă dependența de pesticide și îngrășăminte și să crească reziliența agriculturii europene în fața schimbărilor climatice.
Acordul introduce două categorii de plante NGT. Prima include plante cu modificări genetice simple, echivalente cu cele care pot apărea natural sau prin încrucișare convențională. Ele nu vor mai fi tratate ca organisme modificate genetic clasice, iar produsele obținute nu vor necesita etichetare specială. Doar semințele vor purta mențiuni clare pentru fermieri. A doua categorie vizează plantele cu modificări complexe, pentru care se mențin regulile stricte ale OMG-urilor, inclusiv autorizarea, trasabilitatea și etichetarea completă. Prin această diferențiere, UE creează condițiile pentru accelerarea dezvoltării unor soiuri mai rezistente la secetă, boli, dăunători și valuri climatice extreme, reducând în același timp consumul de pesticide, apă și fertilizanți.
Pentru marile piețe agricole europene — Franța, Germania, Spania, Polonia — noile reguli reprezintă o oportunitate strategică. Ele permit un avans tehnologic esențial în competiția globală cu SUA și Brazilia, unde tehnicile genomice sunt deja utilizate pe scară largă. Statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv Polonia, Ungaria și România, sunt printre cele mai expuse la efectele schimbărilor climatice și la volatilitatea costurilor inputurilor agricole, iar accesul rapid la soiuri adaptate poate deveni un avantaj competitiv crucial.
România, cu aproape 13 milioane de hectare utilizate agricol și una dintre cele mai ridicate vulnerabilități climatice din UE, poate beneficia semnificativ de simplificarea accesului la soiuri inovatoare. Reducerea costurilor cu fertilizanții, creșterea rezistenței culturilor de bază și îmbunătățirea stabilității producției sunt efecte așteptate pe termen mediu. În plus, schimbările pot stimula și cercetarea agricolă, un domeniu aflat într-un recul accentuat la nivel național și net inferior celui din Polonia sau Cehia.
Contextul rămâne însă competitiv și dominat de marii jucători globali precum Bayer-Monsanto, Corteva, Syngenta sau BASF, care controlează tehnologia și brevetele. Noile reguli ar putea întări poziția lor pe piață, motiv pentru care organizațiile de mediu solicită mai multă transparență. Totuși, dacă reforma este adoptată definitiv, UE intră într-o nouă etapă în care inovația genetică devine instrumentul central al modernizării agricole, iar România are șansa de a reduce decalajele istorice și de a-și consolida rolul în competiția agroalimentară europeană.
Editor Dan Oprescu
SURSA: Mediafax.ro
Comentariile sunt închise