După fenomenul de “shrinkflation” **, industria alimentară europeană se confruntă cu o nouă tendință: stretchflation *, practica de a vinde porții ușor mai mari la prețuri disproporționat mai mari. Sub pretextul unor ambalaje „mai generoase”, unele branduri și retaileri cresc prețurile cu 10–15%, depășind valoarea cantitativă suplimentară, semnalează organizația Foodwatch, citată de Le Figaro.
Impactul asupra pieței europene este semnificativ. În 2025, piața europeană de produse alimentare și băuturi a atins 1,1 trilioane de euro, cu exporturi de 180 miliarde de euro. Europa Centrală și de Est a contribuit cu aproximativ 45 miliarde euro, România exportând 5,2 miliarde euro în produse procesate. Consumul mediu per capita în România a fost de 950 euro, cu estimări de creștere până la 1.020 euro până în 2028, datorită creșterii veniturilor și urbanizării.
Stretchflation afectează puterea de cumpărare, mai ales în Europa de Est, unde venitul disponibil mediu este de 14.500 euro, comparativ cu 32.000 euro în UE. Practic, consumatorii plătesc mai mult pentru doar câteva grame suplimentare. Aceasta poate reduce competitivitatea exporturilor regionale, în special în Polonia și Ungaria, principalii parteneri ai României.
Pe segmentul alimentar, prognozele indică o creștere a consumului per capita de lactate de la 240 kg în 2025 la 260 kg în 2028, iar cererea pentru produse de cofetărie ar putea crește anual cu 5–6%. Totuși, stretchflation ar putea tempera această evoluție dacă percepția asupra valorii produselor scade.
Pentru piețele europene și cele din Europa de Est, monitorizarea acestui fenomen devine esențială. Transparența în etichetare și raportarea standardizată a greutății produselor versus preț sunt necesare pentru a păstra încrederea consumatorilor. În caz contrar, piețele din regiune riscă erodarea încrederii, cu efecte asupra exporturilor și comerțului intra-UE.
Stretchflation nu mai este doar o strategie de marketing, ci un factor economic care influențează modelele de consum, balanțele comerciale și prognozele investiționale în Europa, cu efecte concrete asupra României și regiunii Europei de Est.
Nota:
* Stretchflation fenomenul prin care producătorii oferă o cantitate ușor mai mare a produsului, dar cresc prețul cu mult mai mult decât valoarea suplimentului, afectând astfel percepția de valoare a consumatorului.
** Shrinkflation fenomenul prin care producătorii păstrează prețul unui produs, dar îi micșorează cantitatea sau greutatea, astfel încât consumatorul plătește la fel pentru mai puțin produs.
Editor Dan Oprescu
SURSA ZF.ro
Comentariile sunt închise