Piața laptelui din Europa traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimul deceniu, iar semnalul de alarmă tras de Ungaria scoate la iveală o problemă structurală cu implicații majore pentru Uniunea Europeană, Europa de Est și România. Scăderea abruptă a prețurilor de achiziție – de la aproximativ 53 eurocenți/litru la doar 20 eurocenți/litru în unele state – a împins mii de ferme sub pragul de sustenabilitate economică.
Declanșatorul imediat al crizei este blocarea exporturilor de produse lactate către China, una dintre cele mai mari piețe externe ale UE. În 2023–2024, Uniunea Europeană exporta anual produse lactate către China în valoare de peste 1,7 miliarde euro, cu volume semnificative de lapte praf, unt și brânzeturi. Impunerea de către Beijing a unor tarife provizorii între 21,9% și 42,7% a dus la redirecționarea cantităților către piața internă europeană, generând supraproducție și presiune severă pe prețuri.
La nivel de consum, Europa rămâne o piață matură: consumul mediu de lapte și produse lactate este de aproximativ 235–250 kg echivalent lapte/capita/an. Diferențele regionale sunt însă importante. Europa de Vest depășește frecvent 270 kg/capita, în timp ce Europa de Est se situează între 180 și 210 kg/capita. România rămâne sub media UE, cu un consum estimat la 190–200 kg/capita, ceea ce limitează capacitatea pieței interne de a absorbi surplusul.
Pentru Europa Centrală și de Est – Ungaria, Polonia, Slovacia, România – impactul este amplificat de costurile de producție mai ridicate raportate la prețul de vânzare, dar și de dependența de exporturi intra-UE. România, care produce anual circa 4,4–4,6 milioane tone de lapte, riscă accelerarea ieșirii micilor fermieri din piață, dacă prețurile rămân sub costuri.
Pe termen de 3 ani (2026–2028), scenariul probabil indică:
- o consolidare accelerată
- a fermelor (mai puțini jucători, capacități mai mari);
- revenirea treptată a prețurilor, dar dificil peste 35–38 eurocenți/litru;
- reorientarea exporturilor UE către Orientul Mijlociu și Africa de Nord;
- presiune politică crescută pentru scheme de stocare privată și ajutoare directe.
Criza laptelui nu mai este conjuncturală. Este un test major pentru politica agricolă europeană și pentru capacitatea regiunii de a-și proteja producătorii într-o piață globală tot mai volatilă.
Editor Dan Oprescu
SURSA ZF.ro
Comentariile sunt închise