În 2025, consumul românilor — care reprezintă aproximativ 70% din PIB — a traversat cel mai slab an din ultimii șapte, afectat de inflație, majorări de taxe și pierderea puterii de cumpărare. Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a încheiat anul cu o scădere de doar 1,6% în decembrie 2025 față de decembrie 2024, mult sub contracțiile de până la ‑4,8% din lunile precedente, potrivit INS. Această atenuare sugerează că presiunile asupra consumului ar putea fi temporar depășite, oferind un punct de plecare pentru o redresare ușoară în 2026.
Pe ansamblu, comerțul cu amănuntul a înregistrat o creștere modestă de 0,2% în 2025 față de 2024, cel mai redus ritm de creștere din ultimii ani — în contrast cu +8,6% în 2024, când salariile și pensiile crescuseră cu două cifre. În 2025, salariile nominale au continuat să crească (+4,2% în noiembrie), dar câștigul real a scăzut ca putere de cumpărare, ceea ce a erodat cheltuielile de consum.
În Europa, consumul per capita alimentar se situează în medie la 3.000–3.500 euro anual, în timp ce România rămâne sub această medie, cu aproximativ 1.700–1.800 euro per capita. În regiunea Europei de Est, consumul per capita alimentare variază între 1.800–2.200 euro, indicând un potențial de creștere în contextul revenirii economice.
Importurile de bunuri de consum rămân semnificative în România, reflectând dezechilibrele externe: în 2024, importurile de produse alimentare și băuturi procesate au depășit 1 miliard euro, în timp ce exporturile românești pe aceleași segmente au rămas semnificativ mai mici. În restul UE, exporturile și importurile de bunuri de consum se echilibrează mai bine, cu un flux anual de peste 230 miliarde euro în exporturi agroalimentare.
Experții băncilor și retailerilor mari estimează o redresare lentă a consumului în 2026, dace se îmbunătăteste puterea de cumpărare și inflația se stabilizeaza. Analiștii de la bănci mari prognozează pentru România o creștere a consumului cu 2–3% în 2026, urmată de 3–4% în 2027 și 4–5% în 2028, pe măsură ce salariile reale revin pe plus și piața forței de muncă rămâne relativ stabilă.
Inflația, care a urcat până la 9,9% în 2025, este așteptată să revină sub 6% în 2026, ceea ce ar reduce presiunile asupra prețurilor alimentare. În Europa, zonele cu consum per capita mai ridicat sunt cele care vor susține, prin fluxul de importuri și exporturi, lanțurile de aprovizionare regională.
Pe de altă parte, sectoarele de retail modern și HoReCa rămân vulnerabile la schimbările de comportament ale consumatorilor, care preferă produse esențiale și promoții. În decembrie 2025, vânzările de produse alimentare și băuturi au scăzut cu 2,7%, dar sectorul carburantelor a crescut cu 1,5%, sugerând diferențe în prioritățile cheltuielilor.
Concluzie: 2025 a fost un an de corecție pentru consumul din România, dar semnele de stabilizare din decembrie indică posibilitatea unei reveniri graduale în 2026–2028, susținute de ajustări ale politicilor fiscale, creșteri salariale și o inflație mai moderată. În Europa de Est, aceeași tendință de redresare moderată este așteptată, cu exporturi și importuri de bunuri alimentare ce vor facilita reechilibrarea piețelor regionale în următorii trei ani.
Editor Dan Oprescu
SURSA ZF.ro
Comentariile sunt închise