Piața brânzeturilor din România traversează un paradox: consumul crește, apetitul pentru produse premium se diversifică, dar deficitul comercial se adâncește. În acest context, antreprenori precum Iosif Somu, fondatorul brandului artizanal „Da Giuseppe – Formaggeria Artigianale”, mizează pe lapte românesc procesat după rețete italiene – pecorino, ricotta, caciotta, mozzarella – într-o strategie de diferențiere clară față de telemeaua tradițională.
Consumul per capita de brânzeturi în România este estimat la aproximativ 8–9 kg/an, sub media UE de 20–21 kg/an. În Italia și Franța, consumul depășește 23 kg/an, iar în Europa Centrală și de Est media se situează între 10–14 kg/an. Această diferență indică un potențial semnificativ de creștere pe segmentul premium și specialități.
Însă structural, România rămâne dependentă de importuri. În perioada 2022–2024, deficitul comercial pe lactate a depășit 700 milioane euro anual. În 2024, importurile au trecut pragul de 1 miliard euro, în timp ce exporturile – predominant lapte crud, UHT și produse vrac – nu compensează valoarea adăugată importată. Practic, exportăm materie primă și importăm brand.
La nivel european, piața lactatelor depășește 160 miliarde euro anual, iar presiunea pe costuri, energie și sustenabilitate mută investițiile către eficiență tehnologică și produse cu valoare mare pe kilogram. Europa de Est devine zonă de procesare competitivă, dar rămâne vulnerabilă pe branding și inovație.
Pentru România, miza următorilor 3 ani este dublă:
- Reducerea deficitului cu 15–20% prin stimularea procesării locale și substituirea importurilor premium.
- Creșterea consumului per capita la 10–11 kg/an prin diversificare și educație gastronomică.
- Majorarea exporturilor de produse procesate cu valoare adăugată cu 25%, în special pe nișe artizanale și DOP-like regionale.
Trendurile dominante până în 2029:
• creștere anuală de 4–5% pe segmentul brânzeturilor maturate;
• consolidare în retail, dar expansiune în băcănii și canale specializate;
• cerere crescută pentru produse cu trasabilitate clară și rețete autentice;
• integrare cross-category (brânzeturi + mezeluri premium + vin).
• creștere anuală de 4–5% pe segmentul brânzeturilor maturate;
• consolidare în retail, dar expansiune în băcănii și canale specializate;
• cerere crescută pentru produse cu trasabilitate clară și rețete autentice;
• integrare cross-category (brânzeturi + mezeluri premium + vin).
Modelul antreprenorial de tip „lapte local, rețetă internațională” poate deveni un instrument de echilibrare a balanței comerciale. România are materia primă. Provocarea este să păstreze și valoarea.
Editor Dan Oprescu
SURSA Economedia
Comentariile sunt închise