Exportăm materie primă și importăm valoare adăugată
Daniel Constantin, președintele ARICE și keynote speaker la FoodIntel Forum 2026, despre cea mai urgentă reformă structurală pe care o are de făcut România în agricultură și industria alimentară.
Daniel Constantin este președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), instituția care coordonează atragerea investițiilor străine și promovarea exporturilor românești. Cu o experiență îndelungată în agricultură și politică economică, el are o perspectivă aparte asupra oportunităților și blocajelor din sectorul agroalimentar românesc.
“Echilibrarea balanței comerciale ar trebui să fie o problemă de prioritate națională”, spune el direct. Nu e un slogan — e concluzia unui om care cunoaște cifrele din interior și care a ales să facă din această misiune obiectivul central al mandatului său.
O problemă structurală, nu conjuncturală
Din 1989 încoace, România a înregistrat o balanță comercială pozitivă în agricultură și industria alimentară doar în doi ani — 2014 și 2015, când a exportat mai mult decât a importat, cu un excedent de 300 de milioane de euro în 2015. De atunci, lucrurile s-au deteriorat constant: în 2020, deficitul în sectorul agroalimentar depășise deja 3 miliarde de euro, pentru ca în 2024 să ajungă la peste 4 miliarde.
“2025 arată ceva mai bine, dar suntem tot la peste 3 miliarde de euro în minus”, precizează el. Știrea recentă despre reechilibrarea balanței agroalimentare privește o comparație punctuală față de 2024 — un semn bun, dar nu o victorie definitivă. Sunt, cum spune el însuși, “foarte multe chestii de făcut”
“Producem foarte bine în agricultură, dar am rămas producători de materie primă. Exportăm produse de bază și importăm produse procesate.”
Acesta este, în opinia lui Constantin, miezul problemei. România este un producător agricol performant — locul 1 în UE la exportul de grâu, porumb și floarea-soarelui — dar nu a reușit să facă pasul următor. Cerealele pleacă brut, iar pe raft se întorc pâine, paste și produse procesate cu valoare adăugată de câteva ori mai mare, fabricate în altă parte.
Soluția: procesare, calibrare, promovare
Răspunsul lui Constantin nu este unul singur, ci o ecuație cu trei variabile. Prima: calibrarea producției cu ceea ce cere piața — nu ce e mai ușor de cultivat, ci ce se cumpără. A doua: integrarea producției, astfel încât mai multă valoare adăugată să rămână în România. A treia: promovarea activă a produselor românești, atât intern, cât și pe piețele externe.
ARICE gestionează anual un program de aproape 30 de milioane de euro pentru participarea firmelor românești la târguri internaționale — 95 de evenimente contractate pentru 2026. Problema, recunoaște Constantin, este că mulți producători nici nu știu că acest instrument există. Transparentizarea și popularizarea lui este, prin urmare, unul dintre primele obiective pe care și le-a asumat.
La nivel macro, misiunea lui implică și convingerea întregului aparat guvernamental să acționeze coordonat. Nu doar ARICE, ci ministerele de linie, Ministerul Finanțelor — care a lansat deja avantaje fiscale pentru sectoarele care generează deficit comercial — și delegațiile diplomatice, care vor fi însoțite sistematic de reprezentanți ai mediului de afaceri în vizitele externe.
“Trebuie să avem un stat activ”, spune el. “Se vede că se fac eforturi în acest sens. Dar dacă vrem să echilibrăm balanța comercială, trebuie să echilibrăm în primul rând raportul dintre materia primă și produsele procesate. Să calibrăm producția cu ceea ce se cere pe piață, să ne promovăm produsele și să integrăm producția astfel încât să avem valoare adăugată în țară.”
Autor: Andreea Calcan

Comentariile sunt închise