Emil Dumitru: După 4 zile și nopți de negocieri cu UE – un buget rezonabil, dar nu ne mulțumește întru totul

FoodIntelForum, Ediția a 3-a, 25 iunie – 21 iulie 2020:

Perioadă de foc la Ministerul Agriculturii!

Au fost patru zile și patru nopți de negocieri dure cu oficialii de la Bruxelles pe tema banilor pe care România îi va primi pentru agricultură și dezvoltare rurală în viitorul exercițiu financiar (2021-2027).

Sunt schimbări importante și, mai ales, reguli noi de care fermierii români vor trebui să țină seama dacă vor să aibă acces la banii comunitari și să poată să reziste în competițía cu agricultorii europeni. S-a pierdut un miliard de euro pe dezvoltare rurală, ce s-a câștigat, însă, în schimb? Despre sumele alocate României și, în mod special, despre provocările care îi așteaptă pe agricultori în viitorul apropiat am aflat mai multe de la Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

“Au fost patru zile de negocieri, n-au fost simple deloc, sigur că ne nemulțumește un pic covergența plăților directe, am fi vrut să o avem în patru tranșe egale, dar o să fie în 6 tranșe egale începând cu 2022, ceea ce înseamnă că ne îndepărtăm de la media UE.  (…) Bugetul pe care îl avem pe PAC nu este un buget care să ne mulțumească întru totul, dar este rezonabil, important este cum vom cheltui aceste sume de bani pentru că în două exerciții financiare am vorbit mai mult de rata de absorbție și nu de dezvoltarea sectorului agroalimentar din România”, a declarat Emil Dumitru în cadrul intervenției avute la conferința “Căi de creștere intensivă a profitului financiar și producției de legume/fructe. Cercetarea, un catalizator obligatoriu”, care a avut loc, ieri, la Academia de Științe Agricole, eveniment derulat sub cupola FoodIntelForum, Ediția a 3-a, 25 iunie, – 21 iulie 2020!

Concret, iată și câteva cifre pe care secretarul de stat ni le-a comunicat, așa cum se conturează ele la acest moment, conform asigurărilor primite din partea oficialilor europeni.

„În prețuri curente este vorba de 13,78 miliarde de euro pe Pilonul I (Plăți directe), o sumă de 7,01 miliarde de euro pe Pilonul II (Dezvoltare Directă) și pe componenta de Next Generation – 0,72 miliarde de euro. Practic, ce se va schimba în viitoarea alocare financiară: pe de o parte, nu vom mai avea n+3, ceea ce înseamnă că vom avea o problemă să gândim proiectele să ajungă la maturitate, la sfârșitul exercițiului financiar vom avea n+2, iar rata de cofinanțare a crescut de la 15% în actualul exercițiu financiar la 25%, și, bineînțeles, cele două concepte pe care comisia insistă să le introducă – Farm to Fork și Green Deal. Din această perspectivă va trebui să fim pregătiți să găsim soluții pentru ca agricultura României să-și mențină competitivitatea”, a declarat Emil Dumitru.

El s-a referit și la plafonarea obligatorie versus plafonarea voluntară a plăților directe.

Intenția CE este să lase la „latitudinea statelor membre, iar plafonarea să fie voluntară la 100.000 de euro cu deducerea cheltuielilor cu forța de muncă versus o plată redistributivă așa cum este amendamentul formulat de eurodeputați, inclusiv din România, o plată redistributivă de minimum 10%. Sigur, suntem în faza în care analiza soft a Planului Național Strategic (PNS) se află la versiunea doi, iar până în data de 3 august asteptăm puncte de vedere din partea partenerilor sociali, urmând să punem pe masă și să trimitem la Bruxelles analiza nevoilor și să intrăm practic în linie dreaptă pe ceea ce înseamnă stabilirea intervențiilor pe care le facem pe Pilonul II”, a afirmat Dumitru.

Legat de Pilonul I, secretarul de stat a precizat că România trebuie să găsească cele mai bune măsuri pentru ca femierii să poată să obțină producții bune, respectând măsurile tot mai stricte de mediu. Iar aici este nevoie de sprijinul ASAS și al universităților agricole.

“Pe Pilonul I vom genera o discuție foarte serioasă pentru că vom avea acele ecoscheme pe care sistemul de cercetare și de învățământ din România trebuie să ne dea niște răspunsuri foarte clare – cum putem să avem niște măsuri cu impact pozitiv pe ceea ce înseamnă combaterea eroziunii solului, pe ce înseamnă combaterea efectelor schimbărilor climatice. Practic, aici raspunsurile se află la ASAS, la universități și împreună va trebui să găsim cele mai bune măsuri pentru ca fermierii să le pună în practică și să avem niște producții constant bune”, a declarat Emil Dumitru..

Vezi și …

Războiul comercial dintre SUA și China afectează securitatea alimentelor