Revista Sifted a publicat recent o interesantă analiză cu privire la fermele verticale, sub semnătura lui Connor Bilboe.
Articolul pornește de la realitatea unei noi revoluții în agricultură: decuplarea completă a culturilor de pămant prin creșterea acestora în ferme verticale.
“În întreaga lume subsoluri și buncăre, dar și containere scoase din uz sunt dotate cu echipamente high-tech – cum sunt LED-uri roz, strălucitoare și senzori pentru controlul mediului ambiant – pentru a crește un nou stil de culturi, în tăvi mari, așezate unele deasupra celorlalte, în interior.”
Aceste procese alternative au atras atenția, dar și bani, în ultimul timp. “Piața globală de ferme verticale este estimat că va ajunge la 12,77 miliarde dolari până în anul 2026 față de 2,23 miliarde dolari în 2018. Atomico, o importantă firma de capital de risc (venture capital) din Europa și Footprint Coalition din SUA au intrat deja pe această piață.
Subiectul a fost amplu discutat și în cadrul FoodIntelForum- Ediția a 3-a, care a avut loc anul acesta în lunile iunie-iulie și va mai fi discutat și în cadrul aceluiași forum din mai-iunie 2021.
“Multe start-up-uri europene au reușit, deja, sa atragă fonduri pentru ferme verticale. “Infarm” – cu sediul în Berlin, Germania, care construiește și instaleaza sisteme de creștere verticale pentru culturi in supermarket-uri, a atras finanțări de 170 milioane dolari, iar start-up-ul finalandez iFarm, care a pus la punct o solutie de fermă verticală “SaaS” a atras si ea finantari de 4 milioane dolari” spune autorul.
“Și marii retaileri par entuziasmați, lanțul Ocado mărindu-și recent cota de acțiuni în startup-ul britanic de culturi verticale “Jones Food Company. “
Există insă o problemă destul de serioasă cu această “revoluție”: fermele verticale sunt, în acest moment, eficiente doar pentru un număr de culturi mici și relativ scumpe (pătrunjel, busuioc etc). Întrebarea este acum cum să se extinda gama de culturi care pot fi crescute vertical și ce anume stă în calea realizării acestor obiective?
De ce este cultivarea verticală atat de atractivă?
Tehnologia cultivării verticale a devenit interesantă din mai multe puncte de vedere: pe de o parte avansul tehnologic a făcut posibile culturi eficiente. Pe de altă parte, face posibilă cultivarea în zone apropiate de cele de consum (în orase, în apropierea supermarket-urilor reducând costurile cu transportul, depozitarea etc.) In al treilea rând utilizează LED-uri de înaltă tehnologie, ca sursă alternativă de lumină. In al patrulea rând reduce costurile cu consumul de apă, pesticide, fertilizatori și ierbicide.
Pe fondul creșterii exponențiale a cererii pentru produse organice din ultimii ani, vânzările retail au explodat de la 26,3 miliarde dolari în 2014 la 40,7 miliarde dolari în 2018.
Autorul articolului, citează pe profesorul Leo Marcelis șeful secției de horticultură și psihologia produsului de la Universitatea Wageningen, și expert în cultivarea verticală: “ când cultivi roșii în climatul mediteranean vor fi rezultate foarte bune consumând circa 60 de litri de apă pe kilogramul de roșii. În Olanda, un fermier care cultivă roșii în seră consumă cca. 15-17 litri de apă iar prin cultivarea verticală consumul este de doar 2-4 litri”.
La rândul sau, Guy Goloska, co-fondator al startup-ului de culturi verticale “Infarm”, a declarat pentru Sifted: “comparativ cu agricultura de exterior noi consumăm cu 90-95% mai puțină apă, utilizăm cu 70-75% mai puțini fertilizatori și nici un fel de pesticide, fungicide sau ierbicide”. Tot el afirmă: “acesta nu este un simplu trend în domeniului capitalului de risc, cultivarea verticală va avea un impact substanțial”.
Dar, nu totul este roz în zona culturilor verticale. Unele elemente, cum este cel al energiei și costurile, trag în jos acest sector și amenință șansele sale de a se dezvolta.
Până acum, majoritatea fermelor verticale au reușit să devină profitabile cultivând o gamă de ierburi și plante cum sunt busuioc, patrunjel, rozmarin și cimbru. Și cam atât. Teoretic nu e o problemă să se cultive și alte plante (cartofi sau morcovi) dar, “ întrebarea este cum o putem face într-o manieră fezabilă economic” spune Marcelis.
Mai multe detalii și răspunsuri în articol: Sifted.eu
vezi și…
Lupta pentru bogăția Câmpiei Banatului: agricultură sau gaze de șist?
Comentariile sunt închise