Dincolo de aspectele legate de cauzele care au generat epidemia de Febră Africană Porcină – vezi amestecurile cu care sunt hrăniți – soia, proteine și adaosuri din resturi alimentare inclusiv din porc – ca și opacitatea din jurul fermelor mari de porci, mai ales din SUA.
Tendințele actuale ne arată că “un complex de creștere a porcilor la scara industrială arată mai mult ca o fabrică de producere a telefoanelor mobile decât un paradis bucolic de la țară. Fiecare grup de porci este monitorizat foarte atent pentru orice semn de boală”.
Nu e surprinzător că unii din cei mai delicioși porci din China sunt produși de una din cele mai mari și profitabile firme de jocuri electronice din lume: NetEase fondată de Ding Lei. Din 2009 compania perfecționează arta de a crește porcii. Ding a creat o nouă divizie cu acest scop: Weyyang. Ferma din Lushan a companiei are precizia unei fabrici de electronice și imaginea unei stațiuni complet sterilă și atent manageriată. Porcii din ferma trăiesc o viață optimizată, cu un nivel de exerciții fizice precis calibrat și sunt hrăniți cu un amestec atent compus. Ei chiar ascultă muzică de relaxare pentru eliminarea stress-ului. Muzica ajută la îmbunătățirea calității cărnii”
Pe lângă căutarea purității fondatorului NetEase intrarea NetEase în zona alimentară este o mișcare inteligentă de business. Fermele industrializate sunt tot mai mult un business informațional. Fondatorul NetEase declară că ei “combină gândirea internet cu agricultura modernă”. Ceea ce inseamnă producție cu genul de detalii și precizie implicate în dezvoltarea de sofware – un nivel de control pentru fiecare variabilă microscopică din cadrul procesului ca de exemplu nivelul de stres al porcilor.
Autorul articolului dă exemplul companiei Pig Improvement Corporation care “ valorifică genetica computațională și biotehnologii ultramoderne pentru a “proiecta” porci adaptați metodelor de creștere industrială. Creșterea gradului de automatizare în agricultură a dus la standardizarea fizică a porcilor, la fel ca și în cazul legumelor și fructelor. Dacă înainte fermierii chinezi creșteau sute de varietăți de porci cu diferite dimensiuni și atribute, în fermele de creștere industrială se folosește un singur tip de porc: hibridul DLY (foarte popular în China) și care este o încrucișare între speciile Duroc, Landrace și Yorkshire…combinat cu controlul genetic, hrănirea automatizată și sistemele de alimentare cu apă, porcii au timpi stricți pentru exerciții fizice și sunt crescuți la dimensiuni precise.”
“Toate acestea au însă și efecte neașteptate. Pentru a optimiza complet și efectiv este nevoie să poți cuantifica toate variabilele Dar, într-o lume nesigură irațională, nimic nu poate fi garantat. Sistemul agriculturii industriale încearcă să elimine permanent incertitudinile. Odată cu răspândirea Febrei Porcine Africane (FPA) a devenit clar că optimizarea încercată în cadrul creșterii industriale a porcilor a creat un sistem complex cu consecințe neanticipate. Controlul total s-a dovedit o iluzie.”
Interesantă este și legătura pe care autorul o face cu actuala pandemie de Covid-19: “apariția de boli umane noi, cum este Covid-19 – așa numitele boli “zoonotice” care trec de la animale la om – coincide cu era noastră modernă de optimizări, agricultură industrializată și pe cale de consecință, pierderea habitatului sălbatic.
Mai departe citează un studiu din 2014 în legatură cu bolile zoonotice în care se estima că “ 60% dintre toate bolile acum emergente sunt zoonotice (au origini animale) și 80% din patogenii noi provin din țările producătoare de porci – așa cum este și China.”
Editat de Leontin Dinulescu
Vezi și…IMM-urile din domeniul alimentar – 10% din valoarea finanțării
Comentariile sunt închise