Puterea de negociere a UE, afectată de excluderea irigațiilor din PNRR

Dincolo de frustările legate de excluderea irigațiilor de către oficialii de la Bruxelles de pe lista programelor finanțate prin Planul Național de Reziliență Redresare (PNRR), se pune întrebarea în ce măsura decizia va avea efecte la nivelul Uniunii, mai precis asupra puterii de negociere a UE la nivel mondial.

După cum bine se știe, România este unul din producătorii de top la mai multe culturi agricole, a căror producție asigură materia primă pentru procesare în statele comunitare, dar cantități însemnate ajung și pe piețele terțe.

Ori, fără apă nu se poate face producție în România și drept urmare se reduc și volumele care iau calea exporturilor, ceea ce va slăbi poziția de negociere a UE, dar ar putea conduce și la o instabilitate a securității alimentare europene. Ca să nu mai vorbim de atenționarea FAO privind perspectiva unei crize alimentare puternice – foamete.

„România a crescut în 10 ani exponențial și în ceea ce privește producțiile și randamentul, noi suntem acum în topul primelor nouă țări exportatoare de cereale la nivel european. Trebuie înțeles un lucru, în lipsa irigațiilor nu putem să facem producție, iar fără această producție pe care unii de la CE spun că trebuie intensificată, Uniunea își pierde capacitatea importantă de negociere la nivel mondial”,  a declarat Florian Ciolacu, președintele Clubului Fermierilor Români (CFRO) la simpozinul dedicat sectorului cartofului desfășurat recent în localitatea Drăguș din județul Brașov.

CFRO

Evenimentul a fost organizat de Clubul Fermierilor Români, alături de Federația Națională ”Cartoful” din România, Grupul Producătorilor de Cartofi din ”Țara Făgărașului” și Agricover.

Cel mai bun exemplu pentru efectele negative determinate de lipsa unui sistem de irigații funcțional este ceea ce s-a întâmplat anul trecut, când seceta a calamitat circa două milioane hectare de teren agricol, fiind pierdută o producție de aproximativ nouă milioane de tone. Mai mult decât atât, fermierii au înregistrat pierderi financiare care provin din datorii scadente, costuri financiare, penalizări contractuale și sume care vor fi recuperate în minimum patru ani dacă nu vor mai fi probleme.

În acest context, producția agricolă națională a înregistrat două șocuri foarte puternice: creșterea prețurilor la produsele alimentare de bază precum pâinea, produse de panificație și uleiuri vegetale, precum și nesiguranța legată de validitatea stocurilor și a produselor existente, seceta provocând reale probleme fermierilor, arată reprezentanții CFRO.

Producția României se ridică, în mod normal, la 30 milioane de tone, însă ea ar putea să urce  până la 50  milioane de tone cu ajutorul irigațiilor, potrivit oficialilor CFRO. Condiția principală rămâne, însă, apa (mulți fermieri folosesc deja o tehnologie avansată în agricultură), de care depind randamentele de producție.

Strategie națională de gestiune integrată a apei pentru agricultură

Clubul Fermierilor Români consideră că elaborarea și punerea în aplicare a unei Strategii naționale de gestiune integrată a apei pentru agricultură va asigura cadrul pentru un program multianual de investiții publice în vederea modernizării sistemului național de irigații și susținerea programului care vizează proiectele locale de irigații.

Realizarea și implementarea unei strategii integrate a apei pentru agricultură reprezintă singura cale pentru armonizarea măsurilor de asigurare a funcționării și extinderii infrastructurii de îmbunătățiri funciare cu respectarea noilor prevederi europene privind agricultura (Reforma PAC), de mediu și climă (Pactul Ecologic European și Strategiile subsecvente – Biodiversitate și Farm to Fork).

Propunerea privind elaborarea acestei strategii a fost prezentată conducerii Ministerului Agriculturii în data de 23 iunie.


Citește și – Fermierii solicită includerea în PNRR gestionarea sustenabilă a apei


 

Comentariile sunt închise