Investițiile străine continuă să controleze cele mai mari suprafețe agricole din România, acaparând o cotă semnificativă din subvențiile europene. În timp ce sectorul numără aproximativ 800.000 de fermieri, resursele financiare sunt concentrate la vârful piramidei, unde capitalul internațional ocupă majoritatea locurilor fruntașe.
Datele APIA pentru 2025 indică o concentrare puternică a capitalului: cei mai mari 30 de beneficiari au primit cumulat 188 milioane de lei (aproximativ 40 milioane de euro).
Liderul detașat este Agricost, companie controlată de grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, care a încasat 28,3 milioane de lei pentru exploatarea celor 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei. Clasamentul este completat de investitori danezi (JD Agro Cocora) și italieni (Emiliana West Rom), antreprenorii români fiind reprezentați în top 10 doar de Petru Corvin Mateiu (Agro Nevada Tim) și Mihai Anghel (Cervina).
Această dinamică reflectă un trend economic clar: agricultura intensivă necesită volume masive de capital și o capacitate logistică pe care investitorii străini au demonstrat că o pot susține eficient. Pentru România și Europa de Est, acest fenomen subliniază transformarea pământului într-un activ strategic gestionat global, nu doar local.
Deși subvențiile sunt menite să susțină productivitatea, faptul că majoritatea fondurilor de top sunt atrase de companii cu capital străin arată că eficiența la scară mare rămâne principalul motor de dezvoltare în sector, marginalizând micii fermieri autohtoni.
Ce înseamnă acest lucru pentru liderii de business? Agricultura a devenit un sector guvernat de economii de scară și acces la finanțare, unde proprietatea terenului este dublată de o capacitate tehnologică superioară. Companiile care domină piața reușesc să transforme subvențiile în profituri prin optimizarea suprafețelor extinse, consolidându-și astfel poziția dominantă în fața jucătorilor cu resurse limitate.
Concentrarea subvențiilor în mâinile marilor exploatații, majoritar străine, confirmă maturizarea agriculturii românești prin prisma investițiilor de tip „big business”. Pe termen lung, acest model va continua să dicteze ritmul producției de cereale în regiune, forțând restul pieței să se orienteze către nișe sau eficientizarea extremă pentru a supraviețui.
Editor: Didina Ferenczy
Sursa: Ziarul Financiar
Comentariile sunt închise