Fermierii de creveți din Indonezia au acum acces la o nouă gamă de sisteme simple, rapide și precise de management al calității apei.
Managementul calității ape este unul dintre cele mai importante lucruri pe care crescătorii de creveți trebuie să le întreprindă în timpul ciclului de cultivare, deoarece aproape la fiecare parametru de apă – fie fizic, chimic sau biologic – este dinamic și poate influența pe restul. Printre parametrii cei mai importanți se numără: temperatura, oxigenul dizolvat, salinitatea, amoniacul, nitriții, alcalinitatea și concentrațiile de plancton și bacterii.
În mod ideal, fermierii ar trebui să măsoare acești parametric zilnic pentru a se asigura că orice fluctuație rămâne într-un nivel tolerabil iar dacă există vro anomalie trebuie luate măsurile corespunzătoare. Cu toate acestea, fermierii măsoară rar toți acești parametri deoarece necesită o investiție mare într-o unitate de laborator adecvată.
Așteptarea rezultatelor de la laboratoarele din afara amplasamentului poate dura o săptămână sau mai mult. În consecință cei mai mulți dintre fermieri măsoară dar parametrii cheie cum ar fi oxigenul dizolvat, pH-ul, salinitatea și temperatura, cu instrumente diferite pentru fiecare parametru. Pe baza experienței lor, ei asociază apoi acele valori cu alți parametri, dar nu le verifică conform unor proceduri adecvate.
Deli nu toți fermierii pot verifica toți parametrii, crescători de creveți indonezieni sunt foarte preocupați de dinamica calității apei. În timp ce parametrii fluctuează adeseori natural, aceștia pot fi afectați și de mediul înconjurător. Majoritatea iazurilor cu creveți din Indonezia sunt semi-deschise, bazându-se pe mare ca principala sursă de apă, iar calitatea acesteia tinde să scadă pe parcursul ciclului de producție.
Noile tehnici și tehnologii
În ultimii 5 ani, managementul calității apei în iazurile cu creveți s-a dezvoltat. Startup-urile și-au dat seama că fermierii au o mare problemă, și prin urmare există o oportunitate de afacere. Aceștia au dezvoltat instrumente și aplicații de măsurare mult mai practice și mai ieftine pentru înregistrarea, procesarea și analizarea datelor, precum și pentru a oferi sugestii de tratament.
Pionierul acestor tipuri de Startup-uri este Jala. Înființată în 2015, oferă dispozitive care pot măsura simultan temperatura, oxigenul dizolvat, pH-ul și salinitatea. Mai recent, a apărut și AquaEasy, de la multinaționala Bosch. Ambele au trei puncte forte ideale: senzori, software și analiza folosind algoritm.
Senzorii sunt cheia principală pentru a verifica cu precizie calitatea apei, apoi aplicația sau programul stochează datele măsurate. În acest proces, internetul lucrurilor (IoT)ajută la transferul rapid de date de pe dispozitiv în cloud sau server. Ultima parte presupune prelucrarea și furnizare de recomandări de tratament în funcție de rezultate. Aceasta implică algoritmi care generează analize precise li recomandări dacă exista anomalii sau fluctuații anormale.
Lisa Maduningyuas, CEO-ul Jala, pune că algoritmul este de 85-95% precis în furnizarea de predicții pentru mai mulți parametri – o cifră care se va îmbunătății pe măsură ce sunt procesate mai multe date.
”Dar noi oferim doar recomandările de bază, pentru că știm că fermierii au cel mai bun mod de tratament al lor, care uneori devine secretul lor”, spune aceasta.
Maduningyuas mai precizează că sunt peste 10.000 de utilizatori care folosesc aplicația Jala în momentul de față, în timp de doar 1% folosesc dispozitivele IoT. Dar asta arată că fermierii se obișnuiesc cu înregistrarea de date, indiferent de modul în care le recuperează.
Chiar dacă această tehnologie arată conceptual ideală, startup-urile se confruntă cu multe provocări.
O primă provocare o reprezintă secțiunea de dezvoltare care tinde să se refere la validarea afacerii – fermieri diferiți au nevoie de caracteristici diferite. Echipa de dezvoltare a produsului trebuie să stabilească exact ce produse sunt compatibile din punct de vedere tehnic și comercial.
O altă problemă este reprezentată de preț. Cu toate că aplicația se poate descărca gratuit, hardware-ul de monitorizare a calității aperi este în jur de 0,3-0,6 lei pe kg de crevete produs.
Fiabilitatea dispozitivului reprezintă de asemenea o provocare deosebit de dificilă deoarece sunt adesea folosite în iazuri calde și sărate. Maduningtyas spune că este dificil să creeze dispozitive de bună calitate pe plan intern și se bazează e producătorii străini pentru a produce uneltele.
Sursă The Fish Site
Editor – Alexandra Băncilă
Citește și – Războiul lui Boris în UE, pentru pescuit
Comentariile sunt închise