În prezent, 25% din populația lumii consumă insecte (aproximativ 2 miliarde de oameni). Dar care sunt beneficiile și riscurile pe care făina de insecte el are? Într-un interviu pentru Adevărul, fostul decan al Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor din Galați, Petre Alexe, discută despre făina de insecte și daca este sau nu bună de consum.
Până acum, studiile științifice au demonstrat că proteinele de origine animală sunt mult mai eficiente decât cele din zona vegetală, cele din urmă neasigurând aminoacizii esențiali în cantitățile aprobate de Organizația Mondială a Sănătăți.
„Produsele obținute din insecte aduc un aport proteic major, dar anumite studii invocă un dezechilibru între aminoacizi, în special metionină și glizină, comparabil cu laptele de soia” declară Petru Alexe, fostul decan al Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor din Galați.
Făina de insecte este o făină hiperproteică datorită cantității mari de proteine pe care o conține. Pe de altă parte, făina de grâu este în dezechilibru și este folosită în panificație doar pentru conținutul ridicat de amidon.
„Sistemul reologic al pâinii este dat de proteina numită gluten. Structura și învechirea pâinii este dată de starea amidonului. Nicio proteină din insecte nu poate înlocui proprietățile formidabile de formare reovâscoelastică a făinii de grâu. În schimb, făina de insecte poate fi folosită pe alte zone, ca adaosuri în paste, mâncăruri și inclusiv în dulciuri”, subliniază profesorul Petru Alexe.
Cu toate acestea trebuie să luăm în considerare că produsele din insecte prezintă anumite riscuri precum conținutul de acid formic și acid fitic, o serie de factori anti nutriționali, aspectul alergenic și factorii microbiologici.
„Aceste insecte pot fi purtătoare de germeni microbiologici, asta însemnând bacterii și virusuri care pot afecta sănătatea umană. Tocmai de aceea recomandarea noastră este ca aceste insecte să fie tratate termic foarte bine fie în fabrică, în ciclul de producție, fie la nivel gastronomic. Ideea este să hrănim, nu să îmbolnăvim lumea”, susține profesorul Petru Alexe.
În Europa, studiile s-au axat pe creșterea insectelor până la nivelul de larvă, uscarea prin liofilizare și folosirea lor în alimentație.
„Reprezintă nu numai o sursă de proteine, ci și o sursă de minerale și de vitamine. Insectele conțin și chitină, care nu se poate digera, dar care poate funcționa ca o fibră alimentară și care să asigure o echilibrare a ritmului digestiv. (…) Progresele în domeniu sunt considerabile și trebuie să se înțeleagă că folosirea insectelor în alimentație este o alternativă viabilă și trebuie luată în considerare la modul cel mai serios. În bucătăria europeană nu există această cultură. De aceea, dacă se vine pe piață cu făina de insecte, aspectul psihologic este mai ușor de depășit”, crede fostul decan al Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor din Galați.
Întrebat despre legea dată de către Italia prin care se interzice făina din greieri, lăcuste și larve, domnul profesor declară:
„Este momentan o lipsă de educație și de obișnuință, dar și de încăpățânare. Este clar că țin la tradiția lor, la bucătăria italiană și la gustul produselor lor. Sunt însă zone unde pot fi utilizate și insectele.
Nu știu cât se știe, dar la noi, în România, s-au consumat și albine de mii de ani, nu numai mierea. Lumea trebuie să înțeleagă că ce se produce acum din insecte este controlat atât fizic, cât și chimic și microbiologic, înainte de a scoate aceste produse pe piață”
Sursă: Adevărul
Editor: Alexandra Băncilă
FoodIntelForum a ajuns la cea de-a VI-a ediție, iar anul acesta se va desfășura în perioada 24-26 mai 2023, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București. Principalele dezbateri se vor concentra pe digitalizarea și asigurarea securității cibernetice precum și pe accesarea fondurilor în agribusiness, producția alimentară, producția de băuturi, retail și HoReCa.
Susțin cea de a VI-a ediție FoodIntelForum:
Sponsorul Platinum – SmartHomeDevelopment,
Sponsorul Silver – Profi,
Partenerii: Biriș-Goran Legal + Tax, Auchan, GEI Consultanță specializată, Agricloud, Goodwill Consulting, Mirdatod Lactate de Ibănești, VBR Labs, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București, Academia de Studii Economice din București (ASE), Academia de Studii Agricole și Silvicei „Gheorghe-Ionescu Șișești”, HORA.
Partenerii media: FoodBiz, Agrostandard, Economistul, Lumea Banilor, #România Funcționează și Money.ro.
Se fac pregătiri intense și pentru cea de a VI-a ediție a BucharestFoodSummit care va avea loc în luna octombrie acestui an. Summit-ul va fi însoțit de o expoziție extraordinară de produse ale centrelor de cercetare aflate sub cupola A.S.A.S., precum și o expoziție de produse tradiționale românești.
În același timp, TimișoaraFoodSummit și BanatBusinessSummit se pregătesc să pună Banatul și Timișoara pe harta centrelor de business importante ale României.
Comentariile sunt închise