5 lucruri pe care trebuie să le știi despre agricultura regenerativă
Actualmente se consumă multă hrană iar cererea de alimente s-ar putea dubla până în 2050. Agricultura regenerativă ar putea fi soluție, iată cinci lucruri pe care trebuie să le cunoaștem:
1. Cum se definește agricultura regenerativă?
Nu există un set unic de principii convenite la nivel internațional pentru agricultura regenerativă. Unele se concentrează pe utilizarea culturilor de acoperire și integrarea animalelor, altele pun accent pe rezultate, cum ar fi restabilirea conținutului de carbon al solului sau promovarea biodiversității și a serviciilor ecosistemice.
Grupul de Studiu al Agriculturii Regenerative din Africa, care este condus de parteneri precum CIFOR-ICRAF (institut de cercetare) și Comisia Economică a ONU pentru Africa, a venit cu o definiție de lucru înainte de COP26 în 2021.
Ei văd agricultura regenerativă ca incluzând atât tehnicile agroforestiere durabile, cât și agricultura de conservare. Aceasta poate include diversificarea culturilor, plantarea de arbori la umbră și prelucrarea solului redusă pentru a minimiza perturbările fizice, chimice și biologice ale solului.
„Aceste tehnici îmbunătățesc cu adevărat randamentul culturilor pentru fermieri prin creșterea nutrienților din sol și a conținutului organic, ceea ce reduce nevoia de îngrășăminte și reduc eroziunea solului, îmbunătățesc retenția de apă și au, de asemenea, beneficii pentru biodiversitate”, spune Cassandra Austen, expert în finanțe durabile și coautor al raportului 2021 al Grupului.
Agricultura de conservare se bazează pe practici de management al solului, cum ar fi mulcirea și îngrășarea, împreună cu practicile de gestionare a culturilor, cum ar fi îngrădirea îmbunătățită și rotația și diversificarea culturilor.
Între timp, tehnicile agroforestiere valorifică capacitatea copacilor de a stoca carbon, de a extrage apă și nutrienți din sol, de a construi materie organică din sol și de a adăposti biodiversitatea. Agrosilvicultura poate fi bazată pe culturi, cu practici precum cultivarea pe alei și împrejmuire, sau bazată pe creșterea animalelor, care integrează arbori și operațiuni de pășunat, cunoscută sub numele de silvopășune.
Agrosilvicultura cuprinde practicile de regenerare naturală gestionată de fermieri (FMNR), prin care fermierii folosesc tăvălugirea și tăierea pentru a regenera speciile native și pentru a îmbunătăți acoperirea cu vegetație a fermei.
2. De ce este importantă agricultura regenerativă?
Agricultura regenerativă își propune să sporească eficiența și randamentul culturilor prin restabilirea sănătății solului și îmbunătățirea biodiversității care stă la baza serviciilor ecosistemice, cum ar fi polenizarea.
În același timp, reduce și nevoia de inputuri precum îngrășăminte artificiale și pesticide. Acest lucru ajută la dezvoltarea rezistenței la schimbările climatice și oferă comunităților surse suplimentare de venit.
3. Ce beneficii aduce agricultura regenerativă?
Agricultura regenerativă poate aduce beneficii lucrătorilor din întregul lanț de aprovizionare, consumatorilor și mediului.
Fermierii se pot bucura de recolte mai mari și costuri mai mici prin utilizarea surselor alternative de hrană pentru animale. Acest lucru reduce, de asemenea, dependența lor de inputuri costisitoare, precum pesticidele sintetice, îngrășămintele, irigațiile și chiar antibioticele.
Raport constată că adoptarea crescută a agriculturii regenerative în Africa sub-sahariană ar putea susține aproape 5 milioane de locuri de muncă și ar putea adăuga peste 70 de miliarde USD în valoare adăugată brută pe an până în 2040. De asemenea, ar consolida securitatea alimentară și ar ajuta micii agricultori să câștige mai mulți bani prin fluxuri diversificate de venituri.
4. Cum poate agricultura regenerativă să ajute la rezolvarea schimbărilor climatice?
Aproximativ o treime din carbonul din lume este stocat în solul de sub picioarele noastre. Asta îl face al doilea cel mai mare depozit de carbon de pe Pământ, după ocean.
Practicile regenerative pot sechestra cantități mari de dioxid de carbon prin creșterea carbonului organic din sol, reducerea emisiilor de la inputurile agricole și creșterea acoperirii plantelor, arbuștilor și arborilor.
Practicile regenerative pot face, de asemenea, sistemele agricole mai rezistente la efectele crizei climatice, cum ar fi secetele mai frecvente și intense, inundațiile și focarele de dăunători.
Crește biodiversitatea, inclusiv cea a plantelor, microorganismelor și insectelor, care este esențială pentru reglarea climei și a apei și pentru a ține sub control dăunătorii și bolile. În sistemele de culturi intercalate, sistemele radiculare ale copacilor pot transfera resurse mai adânci la suprafață, ajutând culturile să facă față secetei.
5. Este agricultura regenerativă profitabilă?
În ciuda beneficiilor, agricultura regenerativă implică costuri de pornire pe care fermierii, întreprinderile agricole și factorii de decizie trebuie să le ia în considerare.
După investițiile inițiale pentru introducerea de noi culturi și tehnici, fermierii ar putea fi nevoiți să aștepte până la cinci ani pentru a vedea creșteri ale randamentelor, așa cum se arată într-un raport al Grupului Internațional de Resurse.
Cu toate acestea, programele de stopare și inversare a degradării terenurilor ar putea genera beneficii economice de aproximativ 1,4 trilioane USD pe an – depășind cu mult costurile pentru continuarea activității ca de obicei.
Sursa: Landscape news
Editor: Irina Bogdan
Comentariile sunt închise