Bugetele pentru lapte: necesitate sau risipă?

Bugetul alocat de România și contribuabilul european pentru producția de lapte este considerabil, însă modul în care aceste sume sunt distribuite este ineficient, susține Ionuț Lupu, directorul Asociației Holstein RO. El afirmă că o parte semnificativă din aceste fonduri merge către ferme care nu produc lapte și care nu ating un nivel minim de performanță.

România consumă aproximativ 3,5 milioane de tone de lapte și produse lactate anual, însă producția internă este de doar 1,2 milioane de tone, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Acest deficit este considerabil comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est, unde autoconsumul este asigurat în proporții de 116-117%.

Lupu menționează că piața românească este deja influențată de jucători importanți din Oceania, cum ar fi cooperativa Fonterra, care tranzacționează cantități mari de lapte praf în Europa. În ciuda potențialului existent, România își asigură autoconsumul de lapte doar în proporție de 35%. Deficitul mare de producție internă face ca România să importe cantități semnificative de lapte și produse lactate din țări precum Ungaria, Polonia și Cehia, care sunt campioane în asigurarea autoconsumului.

Declarațiile lui Ionuț Lupu au fost făcute cu prilejul unei vizite la ferma de vaci Panifcom din Vlădeni, județul Iași. Aceasta este una dintre cele mai avansate ferme din țară, participând la un program de testare genomică derulat cu sprijinul laboratorului Neogen din Scoția și al Agenției CDCB din Statele Unite.

Lupu subliniază că România trebuie să își îmbunătățească poziționarea pe piața laptelui prin investiții și o organizare mai eficientă a fermierilor. Deși România exportă 26-27% din porumbul Uniunii Europene, produce doar 0,7% din laptele UE.

În concluzie, Lupu afirmă că este necesară o regândire a modului de alocare a subvențiilor pentru a sprijini fermele care produc cu adevărat lapte și ating un nivel minim de performanță. De asemenea, el susține că este important să se concentreze mai mult pe redistribuirea corectă și focusată a fondurilor către performanță, mai degrabă decât pe solicitarea unui buget mai mare.

Ferma Panifcom, care împlinește 100 de ani în 2024, este prezentată ca un model de business sustenabil în Moldova, având patru ramuri de activitate interconectate, dar independente: cultivarea cerealelor, zootehnie, morărit și panificație.

Sursă: Agroteca

Editor: Alexandra Băncilă


Comentariile sunt închise