Bugetul alocat de România și de contribuabilul european pentru producția de lapte este considerabil. Totuși, este imperativ să se oprească direcționarea fondurilor către fermele care nu produc lapte și care nu ating un minim de performanță, susține Ionuț Lupu, directorul Asociației Holstein RO.
România consumă aproximativ 3,5 milioane de tone de lapte și produse lactate anual, dar produce doar în jur de 1,2 milioane de tone, conform Institutului Național de Statistică (INS). Acest deficit este semnificativ comparativ cu Europa Centrală și de Est, unde autoconsumul este asigurat în proporție de 116-117%.
Provocările pieței de lapte în România
„Suntem pe o piață unde jucători importanți din Oceania, precum cooperativa Fonterra, activează de peste 10 ani, tranzacționând cantități mari de lapte praf. În prezent, ne asigurăm autoconsumul de lapte doar într-o proporție de 35%”, explică Lupu.
În timp ce alte țări din Europa Centrală și de Est, precum Ungaria, Polonia și Cehia, au reușit să asigure autoconsumul și să devină campioane ale producției de lapte, România rămâne în urmă.
Declarațiile lui Lupu au fost făcute în cadrul unei vizite la ferma de vaci Panifcom din Vlădeni, județul Iași, recunoscută pentru numărul mare de animale cu valoare genetică excelentă. Vacile fermei Panifcom fac parte dintr-un program de testare genomică derulat cu sprijinul laboratorului Neogen din Scoția și al Agenției CDCB din Statele Unite.
Importanța investițiilor și a organizării
Lupu subliniază că poziționarea României pe piața laptelui depinde de investițiile fermierilor și de modul lor de organizare. „Exportăm 26-27% din porumbul Uniunii Europene, dar producem doar 0,7% din laptele UE”, afirmă acesta.
Fermierii români trebuie să facă investiții și să se organizeze eficient pentru a supraviețui pe o piață dinamică și exigentă. În Ungaria, fermierii sunt bine organizați și beneficiază de suport substanțial din partea statului, lucru care ar trebui să inspire și fermierii români.
Necesitatea unei direcționări corecte a fondurilor
„Bugetul alocat de România și de contribuabilul european pentru producția de lapte este mare. Depinde de curajul reprezentanților Ministerului Agriculturii de a direcționa acești bani către fermele care produc cu adevărat lapte”, subliniază Lupu. El atrage atenția asupra necesității introducerii unor scheme de ajutor de stat pentru fermierii performanți, cum sunt porumbul siloz și bunăstarea vacilor de lapte.
Regândirea modului de alocare a ajutorului național tranzitoriu pe schema de lapte, în 2024 pentru anul 2023, și actualizarea cantității de lapte comercializate de fiecare fermier sunt pași esențiali. În prezent, subvenția pe litrul de lapte este de 0,125 lei, comparativ cu 0,25 lei în Ungaria.
Model de business sustenabil
Panifcom, o fermă model în Moldova, ilustrează un business sustenabil cu patru ramuri de activitate interconectate: cultivarea cerealelor, zootehnie, morărit și panificație. În 2024, Panifcom împlinește 100 de ani de existență, fiind un exemplu de succes în agricultura românească.
Sursă: Agroteca
Editor: Alexandra Băncilă
Comentariile sunt închise