Agricultura României în contextul lanțului alimentar european

România ocupă un loc semnificativ în agricultura europeană, fiind una dintre principalele țări producătoare în Uniunea Europeană (UE). Conform datelor din raportul Key Figures on the European Food Chain – 2024 Edition, aportul țării noastre în diverse aspecte ale lanțului alimentar european demonstrează un potențial considerabil, dar și provocări notabile, mai ales în ceea ce privește modernizarea infrastructurii agricole și eficiența economică.

Suprafața agricolă și structura fermelor

România deține aproximativ 50% din terenul său utilizabil pentru agricultură – una dintre cele mai mari proporții din UE. Totuși, caracteristica principală a agriculturii românești este fragmentarea fermelor: 31,8% din toate fermele UE sunt situate în România, în special mici gospodării de subzistență. Media europeană a dimensiunii fermelor este de 17,1 hectare, în timp ce fermele românești sunt, în general, mult mai mici, ceea ce limitează competitivitatea și productivitatea.

Ocuparea forței de muncă în agricultură

Un alt aspect remarcabil începe cu ponderea ridicată a agriculturii în totalul forței de muncă. În 2021, peste 20,7% din populația ocupată a României lucra în agricultură, de peste cinci ori media europeană de 4,1%. Această statistică reflectă nu doar importanța istorică a agriculturii pentru economia națională, ci și nevoia de diversificare economică și modernizare tehnologică.

Producția agricolă și specializări

România excelează în producția cerealelor, fiind unul dintre cei mai mari producători de porumb din UE. În 2023, Uniunea Europeană a produs 271,6 milioane de tone de cereale, din care Franța a contribuit cu 23,7%, iar România a fost un actor important în Europa de Est. Cu toate acestea, producția vegetală din România este adesea afectată de condiții meteorologice extreme și de lipsa infrastructurii de irigații.

Pe de altă parte, producția organică este slab dezvoltată în România, reprezentând o proporție mai mică de 5% din terenul agricol utilizabil, mult sub media UE de 10,5%. Aceasta subliniază potențialul neexploatat al țării în segmentul produselor sustenabile, având în vedere cererea crescută pentru alimente ecologice pe piața europeană.

Impactul schimbărilor climatice și sustenabilitatea

Agricultura românească contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră din UE, proporția acestor emisii fiind mai mare decât media europeană. Cu toate acestea, inițiative precum subvențiile pentru practici agricole ecologice din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) pot sprijini fermierii să adopte soluții sustenabile.

Oportunități și provocări

România are oportunități majore de a-și consolida poziția în lanțul alimentar european prin:

  • 1. Investiții în modernizarea agriculturii: Introducerea tehnologiilor avansate și modernizarea infrastructurii ar putea spori productivitatea.
  • 2. Dezvoltarea agriculturii organice: Creșterea suprafeței dedicate agriculturii ecologice poate aduce beneficii economice și de mediu.
  • 3. Diversificarea economiei rurale: Crearea de locuri de muncă în alte sectoare ar reduce dependența economică de agricultură.
  • 4. Combaterea schimbărilor climatice: Adaptarea practicilor agricole pentru a face față condițiilor meteorologice extreme este esențială.

România rămâne un jucător cheie în agricultura europeană, dar succesul pe termen lung depinde de abilitatea de a aborda aceste provocări. Prin investiții strategice și politici publice eficiente, țara poate valorifica mai bine resursele agricole vaste și poate contribui semnificativ la securitatea alimentara a Europei.

Sursă: Eurostat

Editor: Alexandra Băncilă


 

Comentariile sunt închise