Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) trage un serios semnal de alarmă cu privire la începutul greu de an pentru economia românească, aflată într-un moment de cotitură dat fiind contextul actual marcat de criza politică.
„Este o situație inedită ceea ce se întâmplă în acest an, pentru că nu exista instituții legale, în afară de Parlament, este o criză constituțional – politică. La început de an, sunt foarte multe neclarități legat de ceea ce se întâmplă în economie… România este o țară bogată, dar trăiește sărac, sunt peste 12 ani de când România trăiește din împrumuturi”, a declarat Constantin Boștină, președintele ASPES în deschiderea conferinței „Ce facem cu economia României”, organizată împreună cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și Confederația „Patronatul Român”.
Cu această ocazie, Boștină a menționat principalele probleme cu care se confruntă economia românească, în prezent, aducând în atenția autorităților și câteva soluții care ar putea să vină în sprijinul mediului de afaceri, pornind de la reducerea cheltuielilor bugetare, „stoparea desfrâului” și până la atragerea de noi surse de finanțare.
Mihai Daraban, CCIR: Facilitățile fiscale ar putea să atragă investitorii
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, spune că România se confruntă cu o stagnare economică, deși la 1 august 2024 au apărut în plus 20.000 de deponenți de bilanț, comparativ cu 2023. În plus, nu au fost înregistrate nici investiții spectaculoase, ceea ce nu poate decât să îngrijoreze.
”Aș scoate statul din ecuație când vorbim de economie, pentru că din cei 866.601 de deponenți de bilanț la 1 august anul trecut, mai sunt 1.480 de agenți economici cu capital 100% de stat și dacă vreți, cu voia dumneavoastră, până la 1.637 de societăți unde statul are peste 50% participație. Deci practic vorbim de un mediu de business cvasi privat, unde observațiile noastre sunt și anume că s-a stagnat. S-a stagnat economic în ciuda faptului că au apărut 20.000 de deponenți de bilanț în plus față de 2023. În 2023 au fost 846.457 care au depus bilanțul la aceeași dată și s-a înregistrat o cifră de afaceri de 494 de miliarde de euro, la vremea respectivă spectaculos, pentru că veneam după pandemie. A fost o creștere de 102 miliarde a cifrei de afaceri, și bineînțeles, un profit de 54,6 miliarde de euro. Iată de anul acesta, aceeași perioadă, deși sunt 866.601, cu 20.000 de deponenți în plus, cifra de afaceri a scăzut la 490 de miliarde de euro și bineînțeles și profitul brut la 51,17 miliarde de euro. Deci ce vreau de fapt să spun: capacitatea mediului de business de a plăti taxe suplimentare s-a cam epuizat, nu se poate face mai mult. Nu au fost nici intrări spectaculoase de investiții directe în România, pentru că nu mai sunt atractivi’, a declarat Mihai Daraban.
El spune că facilitățile fiscale ar fi singurul lucru cu care România ar mai putea atrage investitorii. „Dar cum poţi să oferi facilități fiscale pe fondul acestor deficite bugetare uriașe? Statul Român trebuie să înțeleagă faptul că s-a cam epuizat capacitatea mediului de business de a plăti taxe suplimentare și că a venit momentul să reducă căt mai mult cheltuielile publice”, a menționat președintele CCIR, Mihai Daraban.
Nu în ultimul rând, Mihai Daraban mai precizează că România ar trebui să realizeze o reorganizare administrativ-teritorială pentru a scădea cheltuielile statului, astfel încât să existe un buget confortabil din care să fie oferite facilități pentru investiții.
Senior Editor – Viorela Pitulice
Comentariile sunt închise