Anul 2024 a fost marcat de provocări majore pentru sectorul vitivinicol mondial, potrivit celui mai recent raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).
Condițiile climatice extreme, scăderile istorice ale producției și diminuarea continuă a consumului au conturat un tablou dificil pentru întreaga industrie.
Producția globală de vin (excluzând musturile și sucurile) a scăzut la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961. Această diminuare cu 4,8% față de anul precedent este atribuită unor factori meteorologici severi, precum înghețuri timpurii, secetă prelungită, ploi abundente și boli care au afectat vița de vie. Impactul s-a resimțit în marile regiuni viticole din ambele emisfere.
Consumul mondial de vin este estimat la 214,2 milioane hectolitri în 2024, cu 3,3% mai puțin decât în 2023, atingând astfel cel mai mic nivel din 1961. Această tendință descendentă, începută în 2018, reflectă modificări în comportamentul consumatorilor, schimbări în preferințele generaționale, dar și factori economici precum inflația și scăderea puterii de cumpărare. În Uniunea Europeană, producția de vin a ajuns la 138,3 milioane hectolitri, marcând o scădere de 3,5% și cel mai scăzut nivel din secolul XXI. Italia își menține poziția de lider mondial (44,1 mhl), urmată de Franța (36,1 mhl, cu o scădere drastică de 23,5%) și Spania (31,0 mhl).
Comerțul internațional cu vin a stagnat la 99,8 milioane hectolitri, însă valoarea exporturilor s-a menținut la un nivel ridicat – 35,9 miliarde EUR – datorită prețului mediu crescut (3,60 EUR/litru). Vinurile îmbuteliate au reprezentat 50,8% din volumul exportat și 67% din valoare, în timp ce categoriile de vin spumant și bag-in-box au suferit scăderi atât în volum, cât și în valoare. În acest context, adaptarea la schimbările climatice, inovația tehnologică în viticultură și atragerea noilor generații de consumatori devin obiective strategice pentru producători din întreaga lume.
România continuă să fie un actor important în peisajul vitivinicol mondial, atât prin suprafața cultivată, cât și prin consumul intern. În 2024, suprafața totală cultivată cu viță de vie a ajuns la 187.000 hectare (dintre care 8.179 ha pentru struguri de masă), înregistrând o ușoară creștere de 0,1% față de anul anterior. Astfel, România ocupă locul 8 la nivel global, depășind țări precum Portugalia, Chile și Australia. Este, de altfel, unul dintre puținele state membre UE care au înregistrat o creștere în 2024, alături de Italia și Grecia.
În ciuda acestei stabilități în suprafață, producția de vin a scăzut cu 19,8%, ajungând la 3,7 milioane hectolitri, din cauza grindinei și secetei în perioade critice. Aceasta este una dintre cele mai mari scăderi procentuale înregistrate în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, România își păstrează statutul de producător stabil, într-un context internațional generalizat de declin. Consumul intern de vin a fost estimat la 3,0 milioane hectolitri, cu o scădere de 11,4% față de anul anterior. Totuși, acest nivel rămâne cu 4% peste media ultimilor cinci ani, indicând o anumită reziliență a pieței interne, în ciuda presiunilor inflaționiste și economice.
Sursa: Revista Ferma
Editor: Lucia Țanțuc
Comentariile sunt închise