Ministrul Agriculturii este nemulțumit de modul în care băncile creditează agribusiness-ul românesc

Ministrul Agriculturii Florin Barbu se declară nemulțumit de modul în care băncile creditează agribusiness-ul românesc – de la sectorul vegetal, zootehnie și până la procesare, deși aceste finanțări sunt garantate de stat.

 „Nu am fost mulțumit de sistemul bancar din România cum a finanțat fermierii români în anul 2024. De aceea, cred că finanțările în perioada următoare trebuie să aibă și o altă componentă și lucrez la un program pentru a integra majoritatea societăților, inclusiv instituții financiar nebancare, a le integra în finanțarea fermierului român, bineînțeles la niște dobânzi și la niște credite decente, astfel încât să nu creăm o diferență foarte mare între finanțările pe care sistemul bancar din România le dă și aceste societăți care eu cred în continuare că pot fi societăți responsabile și au dovedit acest lucru, că putem finanța agricultura din România. De aceea, vreau să vă spun acest lucru – și am spus că îmi asum: în calitate de ministru al Agriculturii încă nu am înțeles de ce fermierii români nu au fost finanțați, de ce fermierii români nu au fost mai mult băgați în seamă de sistemul bancar, pentru că toate creditele din România care au intrat în agricultură – vorbim de vegetal, zootehnie și procesare – au fost garantate de statul român. Ãsta este lucrul cel mai important. Acele miliarde, peste 9 – 10 miliarde pe care noi le-am creionat că ar fi ordonanțe pentru a da creditare fermierilor români, toate aceste credite au fost garantate de stat’, a declarat  ministrul Agriculturii la Forumul Național ”Viitorul Agriculturii”.

Ministrul spune că vrea ca fermierii români să aibă la dispoziție credite corecte și va face tot ce este posibil ca acest lucru să se întâmple.

„În continuare mă voi lupta ca fermierii români să aibă acces la o finanțare corectă. Mă voi ține de acest angajament și vă promit că fermierii români în anul următor vor avea acces la credite corecte, fără biruri suplimentare asupra societăților din România”, a transmis șeful de la Agricultură.

Florin Barbu a amintit de Creditul fermierului, prin care s-au putut lua credite cu 1,95% dobândă fixă la care s-a adăugat ROBOR-ul, acesta din urmă fiind plătit de stat. De asemenea, pe ajutorul de minimis se pregătește un sprijin de până la 445 de milioane de euro.

„Sigur, am identificat la nivelul Comisiei, o să mai avem pe ajutorul de minimis un sprijin de până la 445 de milioane de euro. Voi încerca să continui această politică a creditării pe modelul Creditului fermierului, astfel încât, în perioada următoare, pe schema de ajutor de minimis până la 50.000 plafon pe societate să se poată accesa până la un milion de lei pentru capital de lucru credite pe același model cu 1,95% dobândă fixă și ROBOR-ul achitat de noi”, a precizat Barbu.

Ministrul a precizat că la nivelul ministerului este în lucru o schemă de ajutor de stat pe creditul agricol.

„Am în lucru și o creditare, o schemă de ajutor de stat pe creditul agricol, pentru că finanțarea în sistemul bancar în momentul de față este o presiune mare pe fermierii români deoarece creditele sunt pe o perioadă scurtă de rambursare și creditul agricol pe care eu l-am creionat împreună cu colegii mei de la Ministerul Agriculturii prevede 3 lucruri importante. Pe de o parte, un credit cu 1,95% plus ROBOR garantat 100% de stat privind investiții în România, cu o rambursare de până la 10 ani, inclusiv cu achiziționarea de terenuri; un credit pentru capital de lucru – 50%, dar și să integrăm modernizarea că nu puteam da decât 100% pe capital de lucru tot pe o rambursare de până la 10 ani, astfel încât să poată rambursa acele credite pe care le au pe termen foarte scurt; aș dori în continuare ca sistemul de zootehnie din România pe acest credit să fie dezvoltat. Ministerul Agriculturii prin instituțiile subordonate a semnat contracte de aproape 2,2 miliarde de euro procesare în România. Lucrul acesta ne face responsabili astfel încât pe tot acest lanț – vorbim de vegetal, zootehnie și procesare – în următorii trei ani, după finalizarea acestor unități de procesare, trebuie să asigurăm și materia primă, pentru că asta e realitatea”, a mai declarat Barbu.

Senior editor: Viorela Pitulice