România, de la destinație fiscală atractivă la mediocritatea europeană în doar câțiva ani
În urmă cu doar câțiva ani, România era considerată un stat cu un cadru fiscal stimulativ pentru afaceri, având în 2021 o rată totală de impozitare de aproximativ 23%. Acum, în contextul unor propuneri de majorare a impozitelor – inclusiv creșterea taxei pe dividende de la 10% la 16%, a impozitului pe profit de la 16% la 19% și a TVA-ului de la 19% la 21% – riscul ca România să piardă acest avantaj devine tot mai real. Dacă aceste măsuri vor fi implementate, povara fiscală totală asupra companiilor ar putea ajunge la 32%, ceea ce ar însemna un salt brusc pe locul 18 în clasamentul european, după ce țara se situa pe poziția 23 în urmă cu doar trei ani.
Această transformare rapidă atrage atenția și ridică semne de întrebare. România, care părea să urmeze o traiectorie ascendentă în atragerea investițiilor străine datorită unei fiscalități prietenoase, ar putea deveni o destinație mai puțin interesantă pentru capitalul internațional. În paralel, țări din regiune precum Ungaria, Lituania sau Bulgaria își păstrează un nivel fiscal mai redus, între 15% și 29%, consolidându-și astfel atractivitatea pentru investitori. Bulgaria, spre exemplu, menține o rată combinată de numai 15%, ceea ce o plasează net în avantaj față de România.
În ceea ce privește TVA-ul, creșterea propusă ar depăși nivelul unor economii dezvoltate din vestul Europei, cum ar fi Austria, Germania sau Franța. Deși procentul poate părea nesemnificativ, România se confruntă deja cu o problemă structurală gravă legată de colectarea TVA – diferența dintre sumele teoretice și cele efectiv încasate (așa-numitul „gap” de TVA) era, în 2022, de peste 30%. Estimările recente indică pierderi de până la 60 de miliarde de lei pentru 2024, o sumă echivalentă cu aproape 40% din deficitul bugetar al țării.
Astfel, adevărata provocare nu pare să fie nivelul actual al taxelor, ci incapacitatea de a administra eficient sistemul fiscal și de a colecta ceea ce deja este datorat. În loc să aducă echilibru în buget, majorările ar putea conduce la o scădere a gradului de conformare fiscală, o retragere a investitorilor și o pierdere a competitivității economice. După trei ani de guvernare PSD-PNL, alături de UDMR, România riscă să ajungă într-o situație paradoxală: cu taxe mai mari, dar cu același deficit uriaș și cu o economie mai puțin atrăgătoare pentru capitalul străin.
Ambiția politicienilor de a crește veniturile statului prin majorări fiscale s-ar putea transforma, pe termen lung, într-o frână serioasă pentru dezvoltarea economică a unei țări care avea toate atuurile să rămână în topul preferințelor investitorilor internaționali.
Sursa: România Liberă
Editor: Lucia Țanțuc
Comentariile sunt închise