Ministerul Mediului cere verificări la instituțiile care au eșuat în atragerea fondurilor PNRR pentru proiectele de mediu

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, consideră că este esențială demararea unor controale în cadrul instituțiilor care, în privința proiectelor ecologice finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu au reușit să atragă nici jumătate din fondurile disponibile.

Aceasta a precizat că există domenii în care rezultatele sunt inexistente, iar acolo ar trebui inițiate verificări urgente. Buzoianu a menționat că ministerul face eforturi intense în negocieri pentru a recupera cât mai multe dintre investițiile puse în pericol. Un exemplu concret este cel legat de împăduriri: până acum s-au realizat 9.000 de hectare, însă obiectivul este de 26.000. Dacă ținta nu va fi atinsă, România riscă o penalitate de peste 150 de milioane de euro. Deși mai sunt disponibile două sezoane de plantări, oficiala afirmă că ministerul are ambiția să dubleze rapid ritmul actual.

În viziunea sa, este crucial ca fiecare autoritate care gestionează fonduri din PNRR să fie evaluată punctual pentru a înțelege care au fost blocajele. Problemele pot varia – de la deficiențe legislative la lipsă de coordonare sau conducere. De aceea, identificarea cauzelor reale este esențială pentru salvarea investițiilor. Situația este cu atât mai gravă cu cât, în contextul unor inundații repetate în ultimii ani, fondurile PNRR reprezentau o oportunitate majoră pentru protejarea populației, iar autoritățile nu au reușit să pună în aplicare proiectele.

Un exemplu alarmant este lipsa de progres pe segmentul infrastructurii împotriva inundațiilor: din cei peste 400 de kilometri prevăzuți pentru lucrări de apărare, nu s-a realizat niciunul, iar din cele 13 baraje planificate, niciunul nu a fost finalizat. Deși Administrația Națională „Apele Române” a beneficiat în acest an de un buget majorat cu peste 55%, lipsa de capacitate administrativă face ca aceste sume să rămână nefolosite, atrăgând pierderi semnificative de fonduri europene.

Pe partea de management al resurselor de apă, nefinalizarea unor investiții cheie, precum extinderea rețelelor de apă și canalizare în localitățile cu peste 2.000 de locuitori, poate genera penalizări de până la 284 de milioane de euro. Situația nu este mai bună nici în ceea ce privește modernizarea infrastructurii meteorologice: din cele 300 de stații automate de vreme și 100 de stații agrometeorologice care ar fi trebuit achiziționate cu 40 de milioane de euro, nu a fost implementat niciun echipament, iar neatingerea obiectivelor ar putea atrage o penalitate de 142 de milioane de euro.

La capitolul împăduriri și protejarea biodiversității, au fost recepționate doar 8.900 de hectare din cele 26.000 prevăzute – o țintă deja redusă față de cea inițială de 56.000 – iar neîndeplinirea acesteia presupune un risc financiar de 176 de milioane de euro. În privința energiei verzi, sunt în curs de realizare cinci instalații pentru producția de biogaz, aflate în diferite stadii de implementare.

Pe zona de digitalizare a administrației de mediu, se remarcă un progres mai încurajator: digitalizarea a 32 de servicii publice este realizată în proporție de 75%, iar sistemul de combatere a tăierilor ilegale din păduri este implementat în proporție de 60%, având un buget de 46 de milioane de euro. Un alt proiect, cu o alocare de 52 de milioane, vizează digitalizarea întregului sistem de mediu.

În concluzie, Diana Buzoianu subliniază că nu mai este timp pentru explicații sau justificări, ci pentru soluții punctuale și măsuri concrete. Doar printr-o abordare fermă și bine organizată mai pot fi salvate aceste investiții vitale, evitându-se pierderea a sute de milioane de euro și compromiterea unor obiective esențiale pentru protecția mediului și siguranța cetățenilor.

Sursa: Agerpres

Editor: Lucia Țanțuc