Costurile alimentare pentru gospodăriile din zona euro au crescut cu aproximativ o treime față de 2019, arată o analiză publicată de Banca Centrală Europeană (ECB). Fenomenul depășește ritmul general al inflației și pune presiune directă pe percepția consumatorilor, pe strategiile retailerilor și pe politicile monetare ale Europei.
Potrivit ECB, în august 2025 prețurile alimentelor erau cu 34% mai mari decât înainte de pandemie, în timp ce nivelul general al prețurilor din zona euro a crescut cu 23%. Diferența este „excepțională și persistentă” și transformă sectorul alimentar într-un element critic în evaluarea inflației viitoare.
Creșterea este alimentată de trei factori majori:
– costuri salariale în creștere în întreaga Europă;
– prețuri ridicate ale materiilor prime agricole la nivel global;
– efecte climatice severe (secetă în Spania, perturbări majore în Ghana și Coasta de Fildeș pentru cacao și cafea).
Segmentul cel mai afectat rămâne cel al produselor de bază:
– carne de vită și lapte: +40% vs. 2019;
– unt și ulei de măsline: +50%;
– cacao, cafea și ciocolată: creșteri și mai pronunțate.
Această dinamică lovește disproporționat gospodăriile cu venituri mici, care alocă o parte mult mai mare din buget pentru achiziția de alimente. Pentru BCE, presiunea asupra „inflației percepute” devine un punct central de atenție: prețul alimentelor influențează direct modul în care oamenii simt economia, indiferent de statistici.
Implicații pentru Europa Centrală & de Est
Țările CEE rămân cele mai vulnerabile la inflația alimentară, din trei motive:
– Pondere mare a alimentelor în coșul de consum (25–35%), față de 16–18% în Europa de Vest.
– Volatilitate ridicată a monedelor (în afara euro)
– Dependenta de importuri la anumite categorii-cheie (cafea, cacao, uleiuri vegetale, lactate procesate).
Statele baltice au înregistrat creșteri de peste 50% ale prețurilor alimentare – situație similară cu cea din unele piețe est-europene în 2022–2023.
Implicații pentru România
România se confruntă cu o presiune dublă:
– lanțul alimentar local este încă puternic dependent de volatilitatea globală;
– consumatorii români sunt printre cei mai sensibili la schimbările de preț din UE.
Pentru retaileri și procesatori, acest context înseamnă:
– presiune continuă pe costuri;
– nevoia de contracte locale stabile și parteneriate cu fermieri români;
– accelerarea mărcilor proprii și a inovațiilor în logistică.
Pentru autorități, raportul ECB este o confirmare: securitatea alimentară, productivitatea agricolă și infrastructura de procesare sunt teme strategice, nu doar economice.
Editor Dan Oprescu
SURSA: FT.com
Comentariile sunt închise