ANBR avertizează: Taxarea agresivă a băuturilor răcoritoare reduce consumul și frânează investițiile

Industria băuturilor răcoritoare, unul dintre pilonii fiscali ai economiei – cu 3,74 miliarde lei valoare adăugată brută în 2024 și exporturi în 15 state europene – resimte tot mai acut efectele creșterilor succesive de taxe din ultimii trei ani. Un studiu al ASE privind impactul socio-economic al industriei arată că, în 2024, contribuția sectorului la PIB a coborât la 0,61%, minim atins anterior doar în anul pandemic 2020, semn al încetinirii cererii, al scumpirilor și al tensiunilor fiscale.

Perioada 2023–2025 a devenit un interval definitoriu pentru distorsiunile din piață. Prețurile la raft au urcat între 20 și 25% pe litru și chiar până la 50% la sticlele mari, evoluție determinată de dublul mecanism de taxare: majorarea TVA și aplicarea accizei pe zahăr exclusiv acestei categorii. De la 1 august 2025, cota TVA pentru băuturi răcoritoare a crescut la 21%, taxă aplicată inclusiv peste acciză, ceea ce amplifică efectul fiscal și împinge prețurile finale către niveluri care influențează direct consumul.

ANBR subliniază că sectorul a trecut în trei ani de la un regim fiscal general la unul diferențiat și penalizator, cu impact în costuri, vânzări și profitabilitate. În ciuda intensificării taxelor, statul nu a colectat sumele prognozate: în 2024, încasările din taxa pe zahăr au atins doar jumătate din estimări, iar pentru 2025 se așteaptă un rezultat și mai slab, pe fondul scăderii volumelor vândute.

Industria reprezintă între 54% și 57% din forța de muncă a întregului sector al băuturilor, însă în 2024 numărul angajaților s-a redus cu 6,2%, până la aproximativ 9.930 de persoane. Companiile au generat anul trecut peste 421 de milioane lei în taxe și contribuții și operează 15 fabrici la nivel național, unele dintre ele fiind principalul angajator în orașe precum Vălenii de Munte, Bușteni sau Giurgiu.

Pentru un sector în care România joacă un rol regional – produsele îmbuteliate local fiind exportate în Italia, Austria, Malta, Croația, Grecia sau Republica Moldova – reprezentanții ANBR avertizează că menținerea unui regim fiscal considerat excesiv poate afecta competitivitatea externă și poate dezechilibra raportul dintre importuri și exporturi. Segmentul băuturilor non-alcoolice generează aproximativ 54% din exporturile totale de băuturi, ceea ce face ca orice blocaj investițional să aibă impact direct în balanța comercială.

În acest context, industria transmite un semnal ferm: presiunea fiscală nu doar scumpește produsele, ci erodează consumul, reduce investițiile și pune presiune pe dezvoltarea unei piețe care, până recent, reprezenta un hub regional de producție și export.

Editor – Adrian Grecu            

Sursa – Revista Progresiv